SENTIMENTE ROTUNDE
Proiect realizat de: Joița Andreea , Dima Marina
Profesor îndrumător : Mihalache Daniela
În clasă, șușotelile luau din ce în ce mai multă amploare, era acea gălăgie în șoaptă pe
care o fac elevii când profesorul iese din clasă. Dar aici nu era cazul, dacă priveai cu atenție printre
capetele blonde, brunete, șatene, puteai zări la catedră un tânăr cu privirea pierdută ce își ținea
capul în palme, privind cu ochi goi catalogul decorat cu litere aurii ce formau cuvintele „Clasa a
VII-a A”.
Băiatul de la tablă terminase de mult timp problema cu paralelogramul, așteptând acum
încuviințarea profesorului de a merge la loc. Dar tânărul ce privea încă frumoasa copertă îmbrăcată
în piele roșie a catalogului, căci, cu siguranță v-ați dat seama că el este profesorul, părea atât de
adâncit în gânduri, încât elevul se așeză în bancă fără a mai spera vreun cuvânt din partea lui.
Tânărul pedagog își schimbase expresia contrariată cu o figură atât de confuză, stârnindu-ți
curiozitatea și făcându-te să te întrebi ce gânduri profunde îl frământă. și, chiar așa, ce gândea el?
Sau, mai bine spus, la cine se gândea? Ei bine, întreaga problemă era generată de o femeie. Ah,
femeia, singura necunoscută pentru care el, geniu matematician, nu reușise să găsească destule
relații pentru a o determina. Dar nici gând să renunțe! Era hotărât să înțeleagă femeia și să o curteze
până când și ea se va îndrăgosti de el. Dar, aici nici nu e vorba de femeie, ci de o femeie. Da, e
vorba de o tânără încântătoare ce i-a furat inima profesorului nostru încă de când acesta i-a auzit
numele pentru prima oară: Miu Anca Luiza. Cum? Credeți că acest nume care l-a făcut pe tânărul
îndrăgostit să tresară este doar un nume obișnuit? Greșit. Mai priviți-l o dată. Cum? Tot nu ați
observat? Imposibil, imposibil să nu vă sară în ochi numărul de litere al fiecărui cuvânt: 3, 4, 5,
numere pitagoreice! Ei, se vede clar că sunt făcuți unul pentru celălalt, dar, dacă raționamentul
este corect, de ce ea nu răspunde declarațiilor lui romantice? El a încercat în fel și chip să-și
mărturisească sentimentele, folosind cuvinte sincere și clare pentru a-i da de înțeles că o iubește.
I-a spus că fără ea este ca un triunghi ce nu are centru de greutate, pentru că de când a întâlnit-o
nu-și mai găsește echilibrul. I-a spus că, deși sunt două numere zecimale, împreună formează un
întreg. I-a spus că iubirea lui nu poate fi cuprinsă între -∞ și +∞. Ea nu a răspuns. El a început să
aibă dubii și să reia calculele. Poate pe undeva s-a strecurat o eroare. Trebuie să adune sentimentele
lui cu ale ei, să scadă defectele lui, să înmulțească cu fericirea pe care o simte de fiecare dată când
se gândește la ea, să împartă la numărul de cuvinte pe care și le-au spus, apoi să facă media
aritmetică a sclipirilor din ochii ei. Dar îi era teamă. Dacă întregul sistem de ecuații are ca soluție
mulțimea vidă? Dacă sunt de fapt doi vectori egali și de sens opus a căror sumă este întotdeauna
zero? Dacă sunt doar două drepte ce s-au intersectat din întâmplare, urmând ca fiecare să-și
continue drumul fără a se mai întâlni vreodată? Ar încerca prin inducție, dar dacă nici aceasta nu
43