Primavara copilariei Nr 35 Primavara copilariei NR 35 | Page 20
A fi profesor
Profesor psihopedagog Stanciu Mirela
Școala Profesională Specială Trinitas Tg. Frumos, jud. Iași
Calitatea în învăţământ vizează în special legătura pe care profesorul o stabileşte cu elevul. În actul didactic
două realităţi umane interacţionează cu scopul de a se influenţa reciproc. În cadrul unei relaţii interpersonale,
fiecare individ participă cu ceea ce este, afişează aspectele definitorii ale personalităţii sale; în cadrul relaţiei
interpersonale transpare modul său propriu de a fi. Relaţia didactică poate fi caracterizată ca fiind o relaţie
interpersonală.
Munca cu oamenii, în special cu copii este foarte dificilă. Indiferent sub ce formă, activitatea are loc sub
forma relaţiei. În cadrul relaţiei pedagogice, influenţa este în special unidirecţională, de la profesor la elev; dar
profesorul trebuie să recepteze în mod continuu feed-back-ul elevului, pentru a-şi modela influenţele în funcţie de
necesităţile elevului. Subiectul relaţiei profesorului este o fiinţă vulnerabilă, sensibilă, impresionabilă. De aceea,
profesorul trebuie să dea dovadă de tact pedagogic, şi de a încerca transmiterea în mod constant a unei stări
pozitive şi dominarea, inhibarea celor negative. În activitatea didactică profesorul se confruntă mereu cu situaţii
noi, imprevizbile. De modul cum gestionează situaţiile noi, imprevizibile, de modul cum se adapteză nevoilor
particulare ale fiecărui copil, depinde foarte mult performaţa sa profesională. Pentru profesor, a fi un adevărat
profesionist înseamnă rigoare, competenţă, creativitate, imaginaţie, comunicare, conştiinciozitate.
Definirea unui profesor ca fiind performant se poate realiza şi prin urmărirea evoluţiei elevilor pe parcursul
unei perioade de instrucţie: câte abilităţi, deprinderi îşi formează şi la ce nivel. Monitorizarea şi evaluarea
profesorilor din prisma evoluţiei şi performanţei elevilor este mai dificilă. În acest caz particularităţile speciale ale
copiilor nu permit o raportate la un sistem de apreciere general. Fiecare copil este evaluat în raport cu propriile sale
nevoi şi a potenţialului de dezvoltare. Indiferent de forma de învăţământ, un profesor pentru a fi eficient trebuie să
formeze elevilor deprinderea de a învăţa în mod independent; să îi înveţe să analizeze, să interpreteze, să decidă.
Iar pentru a putea ajunge la acest nivel, profesorul trebuie să aleagă metode cât mai eficiente de transmitere a
informaţiilor. Din ce în ce mai mult se pune accentul pe transformarea elevului într-un participant activ la propriul
proces de instrucţie. Un profesor poate dispune de cunoştinţe de specialitate, psihopedagogice, metodice. Asta nu
înseamnă că este şi performant în munca sa cu elevii. El trebuie să ştie să prelucreze toate informaţiile de care
dispune, să aleagă metodele cele mai eficiente şi care să fie adaptate nevoilor elevilor săi.
Profesiunea de cadru didactic presupune un bagaj informaţional bun, disponibilitate pentru acumulare
permanentă de informaţii, în acord cu noile descoperiri. Profesorul, întocmai ca şi elevul pe care îl educă, trebuie
să înveţe. Bagajul de informaţii pe care trebuie să îl deţină profesorul, se referă atât la cunoştinţe de specialitate,
cât şi la informaţii de metodică. Acesta trebuie să ştie şi cum poate transmite cât mai eficient informaţiile, pentru a
forma la elevi aptitudini, atitudini, deprinderi, pentru a modela şi transforma personalitatea acestuia. Modul de
raportare la copii, fiinţele cu care profesorul lucrează, este particular. Acesta trebuie să ţină cont că are de-a face cu
fiinţe umane în devenire, aflate în plin proces de dezvoltare, care sunt foarte sensibile. O calitate pe care trebuie să
o aibă un profesor este dragostea pentru copii. Numai asta îl poate transforma într-un adevărat profesionist.
Profesorul trebuie să aibă încredere necondiţionată în potenţialul de dezvoltare al copilului pe care îl educă,
transferându-i astfel acestuia sentimete de încredere în propriile capacităţi.