Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 86

are nevoie. Zâmbesc tot drumul, dar odată ajuns în fața ușii, sunt nevoit să-l șterg de pe chip. Nu aș vrea ca Sky să știe. Vreau ca întâlnirea de mâine să fie chiar... întâmplătoare. Cel puțin între Sky și Sebastian. Pășesc înăuntru și în timp ce-mi agăț jacheta, aproape udă, în cuier la uscat, Sky se repede la mine să mă sărute și se oprește brusc. - Ce? De ce te-ai oprit? - Unde ai fost, Mike? - Prin oraș. M-am plimbat. - Mai exact. - Mai exact, prin centrul orașului. Am văzut că se instalează... - De când mă minți, Mike? Ție nu îți mai pasă deloc de mine? Pentru asta ai venit în Valel? La auzul acesto întrebări, mă întreb, dacă nu cumva a aflat de Gaia. Dar, de unde? Nu are Sky de unde să cunoască lumea de aici. - Nu știu despre ce vorbești. În momentul în care îi răspund, Sky mă lovește cu putere peste obraz.