-
Nu... nu am vrut. Îi aduc rapid un pahar cu apă
și iau hainele pe mine. Mă așez lângă ea și o iau
în brațe. Nu vreau să-ți fac rău. Niciodată nu aș
dori să fac asta. Ceva e în neregulă cu mine.
Vreau să scap, micuțo. Vreau să scap de asta.
Simt că înnebunesc.
-
De ce ai făcut asta? De ce ai fost așa de brutal,
Mike? Ce te-a făcut să simți asta?
-
Nu știu, micuțo. Nu știu ce e cu mine. M-am
pus la somn și apoi știu că am început să te
sărut. Pe urmă, m-am trezit că te strâng de gât.
Trebuie să scap de asta. Te pun în pericol iar
asta nu e bine. Poate... poate că ar trebui să
dorm în camera cealaltă până scap de... mine.
-
Nici vorbă! Nu mai pleci de lângă mine... dar...
chiar nu îți aduci aminte ce ai făcut? Ai fost...
brutal... m-ai mușcat. Îmi dau părul la o parte și
îi arăt locul în care și-a înfipt dinții.
-
Ahh! Serios? Mă uit uimit la locul în care apare
o urmă urâtă de dinți. Am mușcat? Îmi duc
instinctiv mâna la gură. Îmi pare rău, micuțo.
Nu, nu-mi aduc aminte.