Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 545

- Zadakiel... Îl privesc agitată rămânând aproape fără cuvinte. Nu știi ce îmi ceri... - Nu știi ce se întâmplă în interiorul meu acum. Nu vreau să pățești ceva. Dacă e așa, îți interzic să te apropii de muritor. L-am simțit! E puternic. Iartă-mă că-ți cer asta, dar nu pot suporta ideea. Mă voi ocupa eu de el, fie că rămân elf, fie că mă faci semidemon. Nu pot! Nu pot să te las! - Nu poți să îmi interzici!!! Asta e ceva ce trebuie făcut de mine!!! Nu-mi poți lua asta! Nu înțelegi? El mi-a ucis familia! El m-a alungat și m-a dat la o parte ca pe ultimul nimic! Mă răstesc la Zadakiel privindu-l cu ură în momentul în care teama, că ar putea să îmi fure lucrul pe care mi-l doresc cel mai mult, mă acaparează. - Nu ți-l iau. E al tău!!! E al tău, atâta timp cât voi fi lângă tine ca semidemon pentru a te proteja. Altfel, nu am cum să mă ridic împotriva lui Sith. Ameri! Îi iau mâinile și i le așez pe pieptul