Amerie... adică, Ame... voi sfâșia carnea de pe
tine.
-
Mă amuzați amândoi. Sunteți atât de penibili,
dar vă potriviți. Uitați ce-ați făcut. Mi-ați
șifonat costumul. Tu ce fel de rasă mai ești?
Cum de nu te-a strivit, demonul ăsta?
-
TACI!!! Zadakiel, dă-mi drumul!!! Dă-mi
drumul, acum!!! Trebuie să se sfârșească aici!!!
DĂ-MI DRUMUL!!! MORI! Urlu isterică,
încercând să îmi înfig ghearele în muritor.
-
Ameri! Ameri! Ai grijă! Nu-ți voi da drumul.
Nu te voi lăsa. E periculos. Lasă-mă să mă ocup
eu de muritor.
-
NICIODATĂ! E AL MEU! E AL MEU, NU
AUZI??? DĂ-MI DRUMUL!!! Urlu și încerc să
îl zgârii pe Zadakiel ca să-mi dea drumul pentru
a ajunge la muritor.
-
Vă las să vă maimuțăriți pe aici. Văd că aveți
treabă. Încă ceva... v-ar sta bine împreună.
-
Cretinule! Mă desprind de Ameri și mă reped la
muritor, care din reflex reușește să mă lovească,