scaune fix, până în spatele ei. Ne aruncăm câte o privire
și îmi petrec vârfurile degetelor pe spatele ei fin.
-
Hei, cum... Mă opresc în clipa în care îl observ
înspatele meu pe unul dintre colegii lui Mike.
-
Salut, din nou, nu ne-ai uitat, nu?
-
Eu...
-
Ia mâinile de pe domniță, nesimțitule. Nu uita
că viitorul ei soț este pe aici. Scuză-l domniță. E
mai nesimțit din fire. Îmi cer scuze pentru el. Îl
admir pe viitorul tău soț. E cel mai bun din
domeniu. Am vrut mereu să fiu așa, dar nu am
reușit niciodată să-mi întrec limitele. Păcat că sa retras. Îi prevăd un viitor strălucit. Dar mă
gândeam... dacă s-a retras de la facultate, ce va
face pe viitor?
-
Ah... mulțumesc, presupun, pentru apreciere.
Nu vă faceți griji, știe ce face. Mereu a știut.
Încerc să mă întorc, dar simt cum mâna, unuia
dintre cei din spatele meu, se strecoară pe
umărul meu. Te rog, să nu mă mai atingi.
-
Haide, prințesă, nu fi așa de rea cu noi. Îmi
place pielea ta catifelată. Să știi că Michael e