Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 405

Înainte de a o deschide, o rog pe Gaia să-și acopere ochii. - Ce facem aici? Chiar trebuie să închid ochii? Privesc nedumerită clădirea care se înalță în fața noastră. Taxiul pornește în goană și ne lasă singuri. Bulevardul este împânzit de oameni, chiar și la ora asta. Îmi întorc privirea către Mike și îl privesc întrebătoare. - Da, trebuie. Ai încredere în mine, iubire. Se poate? - Umm... bine. I-am închis. - Mulțumesc. Urmează-mă! Îi spun, prinzând-o de mână și coordonând-o prin întunericul din cameră. Caut întrerupătorul cu cealaltă mână și de-ndată ce-l apăs, un val de lumină inundă camera. Privesc cu atenție în jur și constat că totul este așa cum trebuie și cum mi-am imaginat. O sărut, făcând-o să deschidă ochii după ce-mi desprind buzele de ale ei. Surpriză!!! Propriul tău studio! Atelierul tău de creație!