Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 393

dormitor. Eu pun mâna pe telefon și trimit un mesaj. Cu cât mai repede, cu atât mai bine! Intru în dormitor și scot lucrurile cumpărate din pungile colorate de carton. Întind pe pat, cu grijă, rochia fină, elegantă de un roz pal și o privesc preț de câteva clipe. Sper să fie potrivită pentru evenimentul lui Mike, nu vreau să îi stric seara. Îmbrac lenjeria intimă, dantelată, de aceași culoare cu rochia. Îmi privesc pentru câteva secunde cicatricile care mi se întind pe spate și mă bucur în sinea mea că am ales o rochie care să le acopere. Rochia cade perfect pe corpul meu, făcându-mă să mă înfior în clipa în care materialul fin și rece îmi atinge pielea. Decolteul subtil îmi ajunge până la mijlocul pieptului, lăsându-mi umerii dezveliți. Îmi desprind părul care cade ondulat până la umeri și mă privesc emoționată în oglinda dulapului, în timp ce îmi pun cerceii și lănțișorul. Nu arăt cine știe ce, dar culoarea asta pastelă, neutră, atât de caldă, mă face să mă simt finuță. Nu sofisticată, dar elegantă. Încalț pantofii cu toc, de culoarea șampaniei și ies din dormitor simțind cum inima îmi bate cu putere. - Eu... sunt gata, poți să te pregătești.