Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 332

calm și ultima cută, lăsând patul aranjat la dungă. Zâmbesc, mândră de reușita mea și mă întorc către fereastră. Nicicum. Mă simt nevoită să te protejez. I-am promis lui Mike iar promisiunile față de el le respect. Nui pot face rău. Sunt sigură că nu e numai de asta. Ai încercat să îmi faci rău de atâtea ori... mi-ai făcut rău de atâtea ori. Ce te-ar opri acum? Doar dacă nu... ceva te-a făcut să îți fie atât de teamă încât să nu îți poți încălca cuvântul. Ia spune-mi... ce te sperie atât de tare? Ce poate să o sperie atât de rău pe Isa cea neînfricată? Hahaha! Ce glume seci. Nu întrece măsura, fiindcă te joci cu focul. Nu-mi încalc cuvântul pentru că am avut o discuție cu Mike. Hmm, nu mă așteptam să fie atât de sincer cu mine și să-mi spună atâtea lucruri despre el, despre tine, despre voi. Mi-a fost dor de el, știi... nu l-am mai văzut de atâta timp. A rămas neschimbat și ador asta la el. Încă observ că are o slăbiciune pentru mine. Micuțul de el... TACI, BESTIE!!! Simt cum pulsul îmi crește instantaneu iar sângele îmi urcă cu repeziciune î