nimic. Ești ființa cea mai de preț din viața mea
și te voi proteja cum se cuvine.
-
Câteodată mă întreb... dacă trăiesc un vis. Mi-e
teamă să mă trezesc. Ești cel mai minunat om
de pe pământ. Sunt atât de norocoasă că mă
iubești. Nu cred că voi putea niciodată să îți
mulțumesc vreodată pentru asta. Scutur ușor din
cap, îmi îmbrățișez genunchi și zâmbesc. În
cazul acesta... ce ar fi să ne mai bucurăm de
liniște în timp ce mâncăm ceva bun? Dacă tot ai
pomenit de mâncare.
-
Sigur. O sărut pe vârful nasului și ies zâmbind
din cameră, coborând în bucătărie pentru a găti.
Timp de 30 de minute mă dedic muncii culinare
și urc în dormitor cu două boluri pline cu
mâncare. La masă, micuța mea prințesă.
-
Vai, Mike... dar tu prea mă răsfeți! Eu când voi
putea să mă revanșez sau... cum? Tot ce gătești
tu e așa de delicios! Off... dacă nu am fi în
Valhala... am putea să ne plimbăm prin zăpada
minunată... să ne bucurăm de o cafea bună în
oraș și să ne plănuim viitorul împreună. Ar fi