Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 268

- Hmm... Da, sunt bine. Doar mă gândeam... de unde mă cunoaște acea fată? Îmi știe numele iar eu n-am mai văzut-o niciodată. În plus de asta, e și tare arogantă. - Mike... putem să nu ne mai gândim la ea? E seara noastră... adică... dacă simți nevoia să vorbim despre asta o putem face, dar... eu aș vrea să mă bucur de tine. Nu te supăra pe mine, te rog. - E în regulă. Nici eu nu vreau să ne gândim la ea. În fine, nu mai contează. Să ne continuăm seara. Umm... ce frumos îți stă pe deget. Îi spun în timp ce-mi fixez privirea asupra mâinii micuței mele. - Ah... da este minunat, dar... cum de ai știut să îl alegi, adică... de unde știai că îmi va fi bun? - Te cunosc destul de bine. Am știut ce să iau, ce vrei? Nu pot să-ți spun totul. Spune-mi, ce dorești să servești? - Păi... sincer nici nu știu. Entuziasmul mi-a cam potolit foamea. Dar... deși am zis că vreau să schimbăm subiectul... sunt puțin cam