Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 244

te amuză? Mă desprind de el și plutesc din nou, ușor, râzând cu poftă. - Vreau să fiu martor la așa ceva și să contribui la moartea lor. Cunosc o sumedenie de modalități pentru a omorî pe cineva în chinuri. Abia aștept! Pe urmă... ne putem întoarce acasă? - Acasă? Zadakiel... noi nu mai avem casă. Acolo... nu mai e casa noastră... vom face ca tărâmul acesta să devină noua noastră casă. Dar nu te grăbi. Cum spuneam... nu putem acționa încă. Nu cunoaștem destul de bine tărâmul ăsta și e plin de... muritori. E cam scârbos. Uite-te la ei! Creaturi jegoase care își duc traiul patetic. Mă plictisesc deja... nu mai e distractiv. Vreau să mă distrez. Vreau să văd suferință!!! Zadakiel, fă ceva! - Vrei să ciopârțesc pe cineva? Vrei să-i fac câteva găuri? Ce joc alegi? - Nu... m-am plictisit de asta... nu mai reprezintă un interes pentru mine... aș vrea... aș vrea să văd mai degrabă suferință prin trădare... suferință prin despărțire sau părăsire. Genul ăsta de