Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 174

- Din contră, îmi face plăcere. Un somn bun te-ar ajuta și pe tine. Nu mi-o lua în nume de rău. - Poate că ai dreptate... O așez pe pat, îmi arunc pantofii din picioare și mă întind pe toată lungimea patului. Mai bine mă relaxez înainte de a-mi pune în aplicare planul. Ce dor îmi era de Gaia iar acum sunt mai fericit ca niciodată că o am lângă mine. De când nu am mai dormit împreună iar după cele întâmplate ieri, am dormit mai mult decât trebuie. Deschid ochii și mă uit la ceasul de pe noptieră. Ora 12:02. Gaia încă doarme. E atât de liniștită. - Gaia... Trezirea, micuțo. E deja prânzul. Am dormit destul. - Mmm... Nu vreau... lasă-mă. Mă ghemuiesc și mai tare, trăgând plapuma peste mine. - Trezește-te, somnoroaso!!! Trag de plapumă, lăsând-o pe Gaia în pijamale. Hai, pijama! Hai să luăm micul dejun, adică prânzul. - Dar nu vreau... dă-mi aia, mi-e frig! Somnoroasă încerc să recuperez plapuma din mâinile lui Mike.