-
Mike! Mă doare!
Fără să-mi dau seama, am strâns-o pe Sky prea tare
de încheietură. Gândul la cretinul ăla de Sebastian mă
face să mă umplu de nervi. Cum poate sta cu... ăla? Și ce
tupeu are. Trebuie să mă calmez!
-
Iartă-mă, Sky. Nu... nu am vrut să fac asta.
-
Ce e cu tine? De asta ai venit aici?
-
Nu pentru asta, dar...
-
Îmi pare rău. Dacă nu mă pot bucura de tine, o
să mă bucur de festival. Îl întrerup în timp ce
mă îndepărtez de Mike, cu lacrimi în ochi.
Vreau să mă bucur de ziua de azi și nu vreau săi aud porcăriile.
Mă așez nervos pe o bancă lăturalnică privind
mulțimea agitată din jur. Câteodată sunt ”strică tot” și
urăsc astfel de momente. Probabil i-am creat probleme și
micuței mele Gaia... iar pe Sky am supărat-o cu orgoliul
meu. Off... Gaia...
Sebastian mă trage după el prin mulțime, furios. Mă
zbat până când reușesc într-un final să îl opresc din mers.
-
Sebastian! Oprește-te!!! Unde mă duci?
-
Mergem acasă!