Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 606

Nu le pot atinge... Nu trebuia să mă scoți de
acolo...
-

Nu ești un monstru! Ești precum... un înger, cu
aripi. Hai să mergem! Îi spun în timp ce mă
ridic și mă duc spre Gaia pentru a o ajuta să se
ridice. Se smucește din prinsoarea mea,
refuzând ajutorul. Nici acum nu mă suporți?

-

Încerc... e mai mult... sincer... e mai mult pentru
că mi-e teamă că ți-aș putea face și ție rău... nu
mai știu de ce sunt în stare... mă simt de parcă
ceva mi-ar fi acaparat tot trupul și mintea...
aripile astea... nici măcar eu nu le pot atinge.
Îmi plec capul simțindu-mă copleșită de
sentimentul straniu care mă apasă.

-

Lasă-mă să te ajut! Poate ar fi momentul să
facem un armistițiu, măcar pentru cât va dura
toată treaba aici în Valhala. Dacă stăm separate
suntem mai vulnerabile. Împreună, poate reușim
să-l scăpăm pe Mike de Sith și să plecăm dendată de aici.

-

Am înțeles... ar trebui să ne grăbim. Îi zâmbesc
reticient și grăbesc pasul pentru a ajunge pe