Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 492

Sith! Știm amândoi că nu poți părăsi recipientul
ăsta fără incantația care va rupe blestemul. Dacă încerci
să faci ceva cât încă ești captiv, riști să pieri înainte de a
te trezi.
Sith? Pentru tine sunt ”Stăpânul Sith”! Bestie! De
când își permite o creatură inferioară ca tine să-mi
vorbească așa? Sunt în stare să te omor și-n corpul ăsta,
chiar dacă asta înseamnă că voi sfârși și eu.
Te rog... nu sunt cu mult inferior ție, facem parte
din aceași familie, purtăm același nume. Poate... într-o
oarecare măsură suntem... frați. Vreau să te ajut...
cunosc incantația care te va elibera din trupul ăsta infim.
Tu să fii ca... mine? Cu o furie oarbă zdrobesc o
bucată din tocul ușii. Câteva firicele subțiri de sânge,
încep să se prelingă printre degetele muritorului. Tu nu
meriți statutul de demon. Ești doar o corcitură ieftină,
între rase. Nu ai fost și nu vei fi niciodată la fel de pur ca
mine. Printr-o simplă mișcare reușesc să-l târăsc afară
din cameră, izbindu-l de perete. O târâtură mizerabilă ca
tine nu-și merită dreptul de a trăi. Închină-te în fața mea
înainte să mori. Onoarea și dinastia familiei a fost pătată
odată cu tine. Doar eu... DOAR EU! Marele Sith,