Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 488

Vorbele lui Sky mă fac să o privesc mirat. Mă ridic
și îi cuprind chipul în mâini.
-

Permite-mi să-ți răspund printr-o altă întrebare.
De ce nu mi-ai spus nimic până acum?

-

Eh... etto... Mike... eu... cum aș fi putut când am
văzut cât de apropiat ești de Gaia... adică ce...
ce șansă să am eu? Dacă ar știi Mike... dacă ar
știi Mike cine sunt de fapt...

-

Aceleași șanse pe care le-ar avea orice fată
sau... poate ceva în plus, pentru simplul fapt că
ne cunoaștem și suntem deja prieteni... GAIA!
GAIA! GAIA! De ce o spui mereu... ca și cum
te-aș compara cu ea? Nu e un concurs, care mă
iubește mai mult. Poate dacă m-ai cunoaște mai
mult, ai știi că eu sunt deschis când vine vorba
de conversații. Poate... dacă ți-ai fi exteriorizat
sentimentele, m-aș fi prins de ceea ce dorești.
Nu te supăra pe mine pentru asta. Îmi pare rău
dacă am lăsat... o impresie proastă în ceea ce
privește sentimentele tale. Aș fi dorit să știu. O
spun în timp ce o îmbrățișez.