Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 481

Cloud? De ce vorbești la plural? Noi? Cine? Eu?
Te rog... știu, că la rândul meu ți-am cerut multe,
dar de data asta chiar este important ca tu să rămâi
nevăzută. Sith este mult prea puternic și diabolic. Am
nevoie de puțin timp până să reușesc să-l aduc de partea
noastră. S-ar putea să fii pusă în pericol și nu vreau
asta... ești... mult prea importantă.
Bine... dar dacă voi simți că ești în pericol, să știi că
nu voi ține cont de nimic, voi coborî și te voi ajuta.
Înțeleg... îți înțeleg sentimentele, dar pentru mine
ar fi mult mai important dacă nu ai ieși în fața
pericolului, indiferent de ceea ce mi se întâmplă mie.
Bine, Cloud! O spun în așa fel încât nici eu nu cred
în această promisiune. Cloud mă sărută apăsat ca și cum
și-ar lua adio de la mine, își strânge aripile pe lângă corp
și părăsește dormitorul la fel de tăcut precum a venit. Mă
întorc în camera mea, îmi strâng din lucruri și îmi încep
drumul spre Aripa de Vest.
Cât ai clipi, tăvile cu diverse bunătăți s-au golit sub
ochii noștrii, însă îmi vine greu să cred că aceasă
mâncare este... curată. O privesc pe Gaia care începe să
strângă tacâmurile și tăvile.