Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 405

îndepărtăm de motel, privesc din două în două
minute în urma mea, pentru a o vedea pe micuța
mea și observ că ea și Sky nu își vorbesc deloc.
Oare ce au de împărțit? Laria e tăcută și ea...
-

Gaia? Îmi dreg vocea și vorbesc încet, privind-o
pe Gaia cum o studiază cu atenție pe Laria.

-

Ce vrei?

-

Chiar mă detești așa de mult?

-

Nu, dar nici nu te am la suflet... mi-ai călcat
teritoriul dacă înțelegi.

-

Înțeleg... îmi cer scuze, nu a fost niciodată
intenția mea.

-

Nu mă interesează.

-

Știi... eu cred că avem totuși ceva în comun.

-

Noi două nu vom avea niciodată ceva în comun.

-

Ba da, eu cred că avem... vezi tu... eu cred că
Mike face o greșeală imensă că are încredere în
Laria.

-

Continuă... Spusele lui Sky îmi stârnesc
oarecum interesul, dar nu am de gând să o las să
vadă asta.