Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Página 379

Furia lui Mike mă surprinde. Cum poate fi atât de
revoltat când vine vorba de o persoană pe care abia a
cunoscut-o? Nu își dă seama că își poate face rău singur?
Aud pașii apăsați ai lui Mike de dincolo de ușă,
dar... mai e cu cineva... A cui să fie vocea aceea străină?
De ce nu vine odată în cameră? De când cu Sky... e mai
preocupat de a-și petrece timpul cu ea decât cu mine. Ah,
ușa se aude cum se deschide încet. Poate e el. În sfârșit!
-

Ah? Cine ești tu? Prin întunericul debusolant
văd silueta firavă a unei fete... îmi pare
cunoscută, dar nu îi pot distinge trăsăturile.

Prin întunericul îmbietor o zăresc pe Gaia, întinsă
în pat, privindu-mă cu stupoare.
-

Bună, Gaia! Cuvânt apăsat în timp ce îmi scot
medalionul de la gât.

-

Laria! Ahhhh... ce cauți aici? Durerea
apăsătoare îmi învăluie din nou spatele... ce-i
asta? Ce-mi faci??? Unde... ah... ce i-ai făcut lui
Mike?

-

Mike? Mike! Mike! El nu e aici ca să te salveze.
Poate m-am ocupat deja de Mike al tău, cine
știe? Prezența mea e suficientă pentru a te face