Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 373

pe Sky în urmă. O zăresc pe Laria fugind. O iau la fugă
pentru a o ajunge din urmă. Încep să alerg cât mă țin
picioarele ca într-un final să mă trezesc în fața serei. Cum
am ajuns aici? Oare să intru înăuntru? Oare acolo să se fi
ascuns? Ușa de la seră se deschide ușor.
-

Laria? De ce fugi și te ascunzi de mine? De ce
ne urmărești?

-

Nu fug de voi...

-

Atunci?

-

Am vrut doar să mă asigur că sunteți bine. Nam mai întâlnit pe nimeni în Valhala. Acum
sunteți voi... Stau singură de ceva timp.

-

Ce m-ar face să te cred?

-

Nu credeam că sunteți atât de... reci. Îmi plec
privirea, întristată de atitudinea lui Mike.
Credeam că e altfel... Scuză-mă dacă v-am
deranjat. Eu o să plec... acasă.

-

Poate ar fi trebuit să vii și să ne spui direct...

-

Am încercat, dar erați amândoi... ea nu putea să
meargă. M-ați tratat cu răceală. Vă înțeleg, cine
ar băga în seamă o străină? Îmi doream doar să
plecăm cu toții de aici...