Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Página 222

Gabriel definitiv. Da... îl cunosc pe Gabriel. E de... e pus
pe rele. Era să-i spun că e demon, îmi afund fața în
palme și simt cum se rup bucăți din mine. Mă bucur că
Mike nu mă poate vedea.
Trebuie să mă ajuți. Trebuie să scăpăm într-un fel
de el. El i-a făcut rău Gaiei, el i-a...
Da, știu totul Mike. Am fost acolo...
Mda... așa e. Mi-a spus Gaia. Ce trebuie să facem ?
De Gabriel nu poți scăpa așa de ușor. Nu moare
așa de repede. Pentru început, ai grijă de Gaia și nu o
mai lăsa niciodată singură. Iar cât timp sunt eu aici,
Gabriel nu se poate atinge de Gaia fără știrea mea. Sunt
prea aproape, îl voi simți când vine. Te voi ajuta...
Privesc în gol, dar simt că o privesc pe Isa în ochi.
Nu simt nicio adiere de vânt, dar îi simt sufletul și o simt
că este mai aproape, ca niciodată, de mine. Isa se
supune, face totul pentru mine iar pe... iar pe micuța mea
Gaia a salvat-o. Cum aș putea să-i mulțumesc pentru
asta? Și cu toate astea, încă îi cer ajutorul. Întind mâna în
gol, dar simt că o ating. E lângă mine. Probabil și ea
simte ceea ce simt eu. Isa... Nu știu dacă e bine să o spun
iar acest lucru știu că poate va schimba ceva între noi.