Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 20

-

Da. A devenit o curiozitate și pentru mine iar
dacă tu mergi, merg și eu.

-

Ești sigur? Știi... chiar se întâmplă lucruri
acolo.

-

Știu că sunt doar povești. Dacă e să se
întâmple ceva să se-ntâmple când sunt eu prin
preajmă. Doar așa pot crede. Sunt doar curios
de oraș. Nimic mai mult.

-

Ar trebui să crezi... sunt lucruri... M-am oprit
și am început să-mi mușc buza agitată. Nu știu
cum să-i spun de foaia din camera mea... Nu
știu.

-

Ce lucruri, Gaia? Cine ți-a băgat chestiile
astea în cap? Te însoțesc pentru că vreau...
pentru tine! Ăla e un oraș banal cu oameni
scrântiți, marea majoritate și atât. Spune-mi
ceva impresionant și adevărat legat de oraș și
POATE atunci o să încep să cred.

-

Bine. Am tras aer adânc în piept. Știi pliantul
ăla care ți l-am arătat... e ceva... ciudat... se
întâmplă ceva... când îl țin în mână.