Petale de lumina Revista Petale de lumina nr. 18 | Page 24
Galaţi,
22 octombrie 2010
Domnule Eminescu,
Aş vrea să vă spun că sunt un mare admirator al operei dumneavoastră. Deşi trăim în epoci
diferite, citindu-vă operele, am trăit emoţii pe care nu le pot descrie.
Până acum am citit o parte dintre poeziile dumneavoastră din care am înţeles dragostea pe
care o aveţi pentru natură şi pentru frumos.
M-aţi făcut şi pe mine să iubesc natura, să-mi dezvolt imaginaţia, să fiu puternic.
Aţi reuşit să împletiţi binele cu răul, frumosul cu urâtul pentru a scoate la iveală adevărate
capodopere. Au fost şi lucruri neînţelese, poate de aceea vi se spune „Geniu neînţeles”.
Se ştie că la naştere, fiecărui om îi este hărăzită o stea norocoasă. Consider că
dumneavoastră aţi avut parte de cea mai strălucitoare dintre toate: LUCEAFĂRUL!
Poezia „Luceafărul” e cea care-mi place cel mai mult. Cu toate că are nouăzeci şi opt de
strofe, e cea mai cunoscută şi nu cred că există cineva care să nu ştie câteva versuri.
Vă admir şi mi-aş fi dorit foarte mult să vă cunosc.
Cu fruntea plecată, cu respect şi cu profundă admiraţie, mă închin în faţa dumneavoastră,
mărite GENIU!
Alexandru Plătică , clasa a VI-a A
Nevoia de lectură
L
Lumea cărţilor ar putea fi asemănată cu un
magazin, din care cumpărăm informaţii utile sau mai
puţin utile, dar niciodată neimportante. Dacă înainte
doar cei bogaţi aveau dreptul de a intra pe uşa
cunoaşterii, acum toţi primesc cheia pentru a descuia
orice le stă în cale pentru a acumula cunostinţe.
La fel ca o persoană literatura are părinţii ei, ce sunt
autorii care au creat-o din dragoste şi din dorinţa de a
avea şi ceilalţi în lumea lor o împărăteasă. Întrucât
galaxia cunoaşterii este fără margini, elevii si nu
numai, au nevoie de o călăuză.
La fel cum în realitate Dumnezeu ne arată calea
spre mântuirea sufletească, aşa şi literatura ne arată
calea spre mântuirea cunoştinţelor.
Din toate acestea rezultă că literatura este
cunoaşterea şi fără cunoaştere nu poţi trăi.
a început lumea era lipsită de viaţă şi întunecată aşa
cum este mintea unui copil înainte ca luceafărul
literaturii şi minunata lume a cunoaşterii să înflorească şi
să rodească, de aceea învăţătorii şi carţile transformă
mintea elevilor într-o minunată floare numită imaginaţie.
Este de ajuns ca un gram de sămâţă din literatură
să ajungă în mintea copiilor, ca aceştia, apoi, să creeze o
minunată lume a lor. Cartea este sângele, aerul,
mâncarea şi apa oamenilor. Aceasta arată drumul către
calea cea bună şi-i ajută să evadeze din necunoaştere pe
cei nevoiaşi. Cartea este preotul bisericii ,,Cunoaştere‖,
iar pelerinii şi credincioşii suntem noi, ce-i ce niciodată
nu vom avea destule cunostinţe pentru că mereu va
exista o operă pe care nu am studiat-o sau, mai bine zis,
la care nu ne-am închinat, ci am mers mai departe ca
simpli trecători, fără să-i dăm importanţă.
La fel cum universul ce ne înconjoară este format din
galaxii, planete, stele şi găuri negre, aşa şi mintea unui
copil este alcătuită din cărti ce sunt galaxiile, planete ce
sunt autorii, stele ce sunt operele citite şi găuri negre ce
sunt lucrurile necunoscute.
Mădălina Partene, clasa a VII-a E
22