Petale de lumina Revista Petale de lumina nr. 18 | Page 24

Galaţi, 22 octombrie 2010 Domnule Eminescu, Aş vrea să vă spun că sunt un mare admirator al operei dumneavoastră. Deşi trăim în epoci diferite, citindu-vă operele, am trăit emoţii pe care nu le pot descrie. Până acum am citit o parte dintre poeziile dumneavoastră din care am înţeles dragostea pe care o aveţi pentru natură şi pentru frumos. M-aţi făcut şi pe mine să iubesc natura, să-mi dezvolt imaginaţia, să fiu puternic. Aţi reuşit să împletiţi binele cu răul, frumosul cu urâtul pentru a scoate la iveală adevărate capodopere. Au fost şi lucruri neînţelese, poate de aceea vi se spune „Geniu neînţeles”. Se ştie că la naştere, fiecărui om îi este hărăzită o stea norocoasă. Consider că dumneavoastră aţi avut parte de cea mai strălucitoare dintre toate: LUCEAFĂRUL! Poezia „Luceafărul” e cea care-mi place cel mai mult. Cu toate că are nouăzeci şi opt de strofe, e cea mai cunoscută şi nu cred că există cineva care să nu ştie câteva versuri. Vă admir şi mi-aş fi dorit foarte mult să vă cunosc. Cu fruntea plecată, cu respect şi cu profundă admiraţie, mă închin în faţa dumneavoastră, mărite GENIU! Alexandru Plătică , clasa a VI-a A Nevoia de lectură L Lumea cărţilor ar putea fi asemănată cu un magazin, din care cumpărăm informaţii utile sau mai puţin utile, dar niciodată neimportante. Dacă înainte doar cei bogaţi aveau dreptul de a intra pe uşa cunoaşterii, acum toţi primesc cheia pentru a descuia orice le stă în cale pentru a acumula cunostinţe. La fel ca o persoană literatura are părinţii ei, ce sunt autorii care au creat-o din dragoste şi din dorinţa de a avea şi ceilalţi în lumea lor o împărăteasă. Întrucât galaxia cunoaşterii este fără margini, elevii si nu numai, au nevoie de o călăuză. La fel cum în realitate Dumnezeu ne arată calea spre mântuirea sufletească, aşa şi literatura ne arată calea spre mântuirea cunoştinţelor. Din toate acestea rezultă că literatura este cunoaşterea şi fără cunoaştere nu poţi trăi. a început lumea era lipsită de viaţă şi întunecată aşa cum este mintea unui copil înainte ca luceafărul literaturii şi minunata lume a cunoaşterii să înflorească şi să rodească, de aceea învăţătorii şi carţile transformă mintea elevilor într-o minunată floare numită imaginaţie. Este de ajuns ca un gram de sămâţă din literatură să ajungă în mintea copiilor, ca aceştia, apoi, să creeze o minunată lume a lor. Cartea este sângele, aerul, mâncarea şi apa oamenilor. Aceasta arată drumul către calea cea bună şi-i ajută să evadeze din necunoaştere pe cei nevoiaşi. Cartea este preotul bisericii ,,Cunoaştere‖, iar pelerinii şi credincioşii suntem noi, ce-i ce niciodată nu vom avea destule cunostinţe pentru că mereu va exista o operă pe care nu am studiat-o sau, mai bine zis, la care nu ne-am închinat, ci am mers mai departe ca simpli trecători, fără să-i dăm importanţă. La fel cum universul ce ne înconjoară este format din galaxii, planete, stele şi găuri negre, aşa şi mintea unui copil este alcătuită din cărti ce sunt galaxiile, planete ce sunt autorii, stele ce sunt operele citite şi găuri negre ce sunt lucrurile necunoscute. Mădălina Partene, clasa a VII-a E 22