Optimism nr. 35, Septembrie 2018 Optimism nr. 35, septembrie 2018 | Page 4

ci în general în statele SEE membre ale UE, comportamen-
tul sexual cu risc ridicat; consumul de droguri injectabile;
folosirea în comun a acelor şi seringilor, tehnicile de tatuaj
şi piercing caracteristice acestei microculturi. Să nu uităm
că şi dieta și igiena individuală sunt de asemenea factori de
risc importanți, cel puțin pentru TBC.
Doresc să mai spun că ne bucurăm atunci când foştii
membri ai echipei Fundaţiei Baylor recunosc valoarea ser-
viciilor pe care le oferim şi le promovează la noile lor locuri
de muncă. Simona Stanciu, iniţiatoarea protocolului de
colaborare din partea Penitenciarului Poarta Albă, a fost
colega noastră: ne bucură faptul că a devenit un ambasador
Baylor. Înţelegem preocuparea sa profesională pentru ca
fiecare dintre membrii acestei comunităţii închise să ajungă
să îşi cunoască propria stare de sănătate.”
Simona Stanciu, psiholog la Penitenciarul Poarta
Albă, ne-a declarat: „Acest gen de activitate este carac-
teristic departamentului educatie si asistenţă psihosocială.
Activitatile in comunitate sunt menite să faciliteze rein-
serţia socială a deţinuţilor. Acestea sunt foarte variate, de
la activităţi cu caracter sportiv, cultural-artistic, educativ, de
igienizare, şi chiar activităţi prosociale (suport material şi
activităţi de petrecere a timpului liber cu diverse categorii
defavorizate).
De ce ne-am gândit că este oportun să propunem o
activitate de acest tip? Eu am colaborat cu Fundaţia Baylor
Marea Neagră în trecut şi cunosc foarte bine modul în care
decurge procesul de testare voluntară. Având această expe-
rienţă şi cunoscând nevoile de informare şi de servicii medi-
cale ale persoanelor cu care lucrez în prezent, m-am bucu-
rat să constat că propunerea a fost primită cu interes de cei
care se află, chiar acum când stăm de vorbă, fie în cabine-
tele de consilere, fie la cabinetul medical pentru recoltarea
probelor de sânge şi efectuarea testelor rapide.”
Parteneriat între Fundaţia Baylor
Marea Neagră şi Penitenciarul
Constanţa Poarta Albă
L
a Fundaţia Baylor se testează voluntar persoane private
de liberate, care execută pedeapsa în regim deschis la
Penitenciarul Poarta Albă, sectia exterioara Valu lui Traian.
Pe 31 august s-a prezentat la Centrul Clinic de Excelenţă
Baylor primul grup de persoane private de libertate unde
au efectuat testarea rapidă pentru depistarea HIV, a viru-
surilor hepatitice B şi C. Beneficiarii au parcurs circuitul
complet al sesiunii de testare, incluzând consilierea
pre-testare cu posibilitatea autoevaluării riscurilor, recol-
tarea de sânge, efectuarea testelor rapide şi comunicarea
rezultatului.
Ana-Maria Schweitzer: „Necunoaşterea stării per-
soanelor aflate în penitenciar – infectate/neinfectate
cu HIV, VHB sau VHC, are implicații substanțiale asupra
sănătății publice. Studii desfăşurate de Centrul European
de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) la nivel european
arată că în timpul pertrecut în detenție, inclusiv persoane
care erau sănătoase la data încarcerării, prezintă un risc
mai mare de expunere la boli transmisibile cum ar fi TBC,
HIV și hepatitele virale.
Noi considerăm că parteneriatul dintre Fundaţia Baylor
Marea Neagră şi Penitenciarul Poarta Albă poate ajuta la
prevenirea și controlul bolilor transmisibile în penitenciare
prin extinderea ţintită a serviciilor de consiliere şi testare
gratuită. Consilierea pre-testare este un prilej de a com-
pensa lipsa de informaţii corecte în rândul acestei categorii
de persoane care, cele mai multe, provin din comunități
sărace și din grupuri sociale vulnerabile, sau grupuri etnice
minoritare, marginalizate.
La nivel european, un studiu recent estimează o preva-
lență a tulburărilor de consum de droguri de 30% din-
tre bărbați și 51% dintre femeile aflate în detenție. Dacă
ne-am opri doar la această informaţie şi este deja evidentă
nevoia utilizatorilor de droguri injectabile care au ajuns în
această comunitate închisă de a-şi cunoaşte starea.
Prezența crescută a bolilor transmisibile în rândul per-
soanelor aflate în închisoare constituie, într-o primă fază,
un risc pentru sănătatea celorlalţi deţinuţi şi a celor care
lucrează în penitenciare. Este însă un risc și pentru popu-
lația generală, deoarece persoanele aflate temporar în
închisoare se întorc în cele din urmă în comunitățile lor.
Factorii de risc asociați cu ratele crescute de transmitere
a infecţiilor virale în penitenciare sunt: proximitatea, de
multe ori agravată de supraaglomerare nu doar în România
4