Optimism nr. 29 - Iunie 2016 | Page 8

„ Fiecare doctor ar trebui să accepte să facă ceea ce îi este mai apropiat ştiinţei lui , dar şi sufletului ”

În ultima vreme se tot discută de cât de multe lucruri poate să facă - de exemplu , un profesor - cercetător - chirurg - doctor - membru în diferite comisii / comitete și cluburi , raportor și scriitor , cred că aș putea pune și ... etc , raportat , bineînțeles , la timp și câștig în bani . Nu vizez o persoană anume , ci mulți colegi care se află în situația de mai sus , adică aceea de a face bine multe lucruri , pentru care nu ți-ar ajunge 24 ore .

Nu poți prezenta un Curriculum Vitae la o universitate dacă nu ești doctor cu doctorat în medicină , dacă nu ai „ n ” lucrări științifice publicate în reviste de specialitate „ serioase ”, dacă nu faci cercetare științifică , dacă nu ești membru în ... și eventual să ai și vârsta sub .... Nimeni nu te întrebă dacă ai fost doctor , adică medic , bun , apropiat de bolnavi , cu experiență practică într-un domeniu . Lucrările ştiinţifice nu întotdeauna reflectă activitatea ta „ a patul bolnavului ”, nu descriu lucruri concrete , răspunsuri pe care ți le dai la problemele și situațiile critice pe care a trebuit să le rezolvi .
În ultimul timp , aproape toți bolnavii se plâng că doctorul n-are suficient timp pentru ei , uneori că sunt pasați
la colegi mai tineri , pentru că ei trebuie să meargă în altă parte sau să se ocupe de alte lucruri mai importante .
Ori , pentru un bolnav e tare necesar de a fi ascultat , de a fi doar tu și el , de a-i da încrederea că-i rezolvi problema lui .
Dacă vrei să fii cercetător studiază cazurile prezentate , fă experiențele dorite ; dacă vrei să fii profesor rezervă-ți timp pentru predare , nu lua din cel afectat pacientului . Bolnavii cronici se plâng că nu sunt văzuți cu lunile / anii de doctorii „ lor ”, că nu li se evaluează evoluția , din lipsă de timp . La o boală cronică este stabilit un anumit ritm de evaluare pe care foarte puțini doctori îl mai respectă , în cel mai bun caz rezolvând telefonic „ consultația ”. Toată lumea se gândește doar la o evoluție revizibilă , eventual chiar cuantificată financiar , și nu la faptul că fiecare bolnav este unic și are o evoluție imprevizibilă .
Orice loc de muncă are o fișă a postului , cu ceea ce se poate face în „ n ” ore de lucru . Chiar dacă au trecut vremurile când aveai încredere mare în ce-ți spunea un doctor , nu în nu știu ce analize , când vorba unui doctor te alina , totuși , nu se poate să nu stai față în față cu bolnavul , să nu-l consulți , să nu-ți pui întrebarea ce e de făcut , să nu se încheie întâlnirea dintre tine și el fiind convinși și unul și altul că ați facut tot ce se putea face .
Și , apoi , un doctor nu prea are un timp limitat de lucru . Încrederea în cineva o poți pierde ușor și atunci cînd este vorba de viață sau de moarte , pentru cineva bolnav , este cumplit .
Fiecare doctor ar trebui să accepte să facă ceea ce îi este mai apropiat științei lui , dar și sufletului , banii fiind mult mai puțin importanți .
Dr . Rodica MĂTUȘA
Sute de constănţeni s-au testat gratuit la Maritimo

Campania de testare gratuită pe care Fundaţia Baylor Marea Neagră a desfăşurat-o în parteneriat cu

Maritimo Shopping Center a fost , şi anul acesta , un succes .
În cadrul celor opt deplasări din perioada februarie-aprilie 2016 , 299 de persoane s-au testat în dispensarul centrului comercial . Dintre aceştia , zece au avut rezultate reactive la HIV , hepatita B sau hepatita C în urma testelor rapide . Campania a ajuns la cel de al patrulea an de desfășurare , Baylor și Maritimo punându-și resursele în comun pentru a crea o campanie longevivă și unică în România .
Colaborarea s-a născut din recunoașterea faptului că multe persoane care au nevoie de o verificare a sănătății nu se testează niciodată , nu din cauza faptului că nu își doresc acest lucru , ci pentru că nu au acces la astfel de servicii din cauza programului de lucru sau a timpului limitat . Campania facilitează accesul constănțenilor la testare , acest lucru fiind important din punctul de vedere al sănătății publice , deoarece până în prezent mai puțin de 2 % din populație și-a verificat starea de sănătate în legătură cu aceste infecții care , de cele mai multe ori nu au simptome .
8