nr. 1 - 1 iunie 2021 | Page 8

Sosește primăvara ! Primăvara
POEZII - autor , Iulia-Andreia ADOMNICĂI , XI E

KARPENIANA GÂNDUL TĂU ARE VALOARE

- pagina 8 -

An I , iunie 2021 , nr . 1

Sosește primăvara ! Primăvara

La începutul primăverii vremea este În sfârșit a sosit și mult așteptata primăvară ! schimbătoare , zile însorite , zile mai puțin Odată cu ea , natura și-a dat jos mantia albă , însorite . Zilele cresc mereu . Soarele răsare mai purtată o iarnă întreagă și s-a trezit la devreme și ne încălzește cu razele lui aurii . Totul viață . Soarele palid își strecoară razele printre în jur începe să prindă viață . Copacii înfloresc , iar crengile copacilor adormiți . Iarba începe să păsările ciripesc . Copiii culeg flori colorate , iar încolțească , păsările călătoare se întorc liniștite mamele se pregătesc de Paște . Grădina bunicilor din țările calde . La munte , Baba Iarna nu și-a este plină de flori , flori aurii de păpădie , flori albe adunat încă cojoacele . Ciocârlia cântă cu glasul ei ca neaua , flori de toate culorile . Geanina și dulce , triluri măiestre care încântă auzul . În prietenii ei explorează câmpiile înverzite . Cristian grădina primăverii sunt numai flori multicolore . și Tudor păstoresc oile , iar Maya și Vasy muncesc Pe câmp țăranii ară și seamănă . Toată natura cu bucurie în grădina de zarzavaturi . parcă e în sărbătoare .
Câtă bucurie aduce primăvara ! Câtă frumusețe dă Dumnezeu pe pământ
Ștefania ȚARĂLUNGĂ , a III-a A primăvara !
desene selectate de prof . învăț . pr . Elena-Rodica MARIN
Alesia PLĂCINTĂ , a III-a A

POEZII - autor , Iulia-Andreia ADOMNICĂI , XI E

Dragul meu

Fluturi nemuritori

Suspine ce dor
Dragul meu , Aș vrea să-ți spun Gândul meu cel mai nebun Să-ți deschidă vraja-n cale Căci iubirea mea nu moare .
Tu mă lași să cad ușor Și lacrimi îmi curg de dor , Dar eu mică așa cum sunt Aș putea să te înfrunt .
Te crezi prințul din poveste Dar n-ai suflet să iubești . Mă vindec ușor , ușor , Dar momentele nu mor .
Ești un foc ce arde-n mine , Dar eu astăzi ma gândesc Să îl sting încet , încet Cu magicul „ te iubesc ..”
Așa cum te-am iubit Deodată am și fugit De indiferența ta Care mi-a măcinat inima .
Scuze ți-am găsit mereu , Dar acum îmi este greu . De alte brațe cuprins Ești de neatins .
Nu-ți mai spun nimic , Dar nu-mi fi inamic Căci am ținut în mine Fluturi doar pentru tine !
Ochii goi lăsați în urmă Mă frământă , cântă-n noapte Și stoarce glasul meu de zână Pân ' la ultima chemare .
Dragul meu astăzi te chem Suntem sclavii lunii pline Te iubesc până-n infern Cern și sper să mă alinți Cu ale tale buze fine .
Eu îți spun o simplă vorbă Amândurora ne e dor Impostor în gândul meu Nesimțitor în astă noapte .
Visele mi-ai colorat Creator dorului meu Nopților celor mai grele .
Fermecător mi-ai șoptit Și mi-ai implorat iubirea Cea care ți-a dat crezare .
Înfiorător e-n sufletul celor ce iubesc Topesc gândurile grele Și le fac nemaisimțite . Te iubesc și mă iubești Asta-i miza ironiei .
Începutul e frumos , Plin de fapte ce suspină Lipesc inima zdrobită De urmașii nemiloși .
Pictură murală realizată de elevii de la cercul de desen ,, DESCOPERĂ TALENTUL DIN TINE !”