My first Magazine revista sgs-scoala altfel 2017 | Page 54

SGS - SCOALA ALTFEL
- 54 -
2017
Întemeierea mănăstirii
Mănăstirea Agafton se află într-o zonă plină de păduri
Conform tradiției, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, zona unde se află astăzi
Mănăstirea Agafton era acoperită de păduri seculare. Ieromonahul Agaton (popular
Agafton) de la o mănăstire aflată "peste deal", pe care Al. H. Simionescu o identifica cu
Mănăstirea Doamnei , ctitorită de Elena Rareș în anul 1552 și dispărută astăzi, se
retrăsese ca pustnic, împreună cu doi ucenici, în pădurile din apropiere, unde se
nevoiau câțiva călugări. Acolo a trăit ca sihastru timp de zece ani în post și în
rugăciune, ajungând un duhovnic vestit în Ținutul Botoșanilor.
În anul 1729, văzând că se adună frații în jurul lui, pustnicul Agafton „au mers în codrul
ce este pe locul domnăsc la ocolul Botășenilor și au curățat pădure și și-au făcut
mănăstioară cu chilii și și-au pus pomeți pe lîngă chilii" (după cum scrie
domnitorul Grigore al II-lea Ghica într-un hrisov din 1 octombrie 1729). Acest lucru este
menționat și din Cartea Domnească din 13 octombrie 7262 (1753) din vremea lui voievodului Matei Ghica, citată în lucrarea lui Al.
H. Simionescu, spunându-se acolo că Agafton „cu a sa silință și muncă a făcut curățiturã în pădure(a) Merei de ș-au făcut
mănăstioarã cu chilii și ș-au pus și pomeți”.
După o altă legendă relatată de stareța Ambrozia Hrițuc, sihastrul Agafton s-a rezemat într-o zi de un stejar falnic din pădurea Baisa
și din interiorul său a auzit glasuri îngerești cântând Troparul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. El a construit o biserică din
trunchiul acelui copac. Până la ridicarea schitului, pustnicul a dormit într-un bordei, sub pământ.
Într-o poieniță din mijlocul pădurii, pustnicul Agafton (de la numele căruia provine și denumirea mănăstirii) a construit o biserică de
lemn, cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil". Așezământul monahal a fost cunoscut la început sub numele de „Sihăstria lui
Agafton". Schitul s-a extins în timp pe culmea dealului și pe coastele sudicã și nordicã ale versantului din localitatea Agafton, la
marginea pădurii Baisa.
Schitul întemeiat de Agafton a avut obște de călugări până la începutul secolului al XIX-lea.