cum urmează: 3 carti 12, 36 de studii si articole, 8 recenzii, 5 lucrari editate, 29 de conferinte si comunicari. 13
Cele mai numeroase si remarcabile contribuţii ale cercetatorului V. Lica privesc Dacia preromană. S-a preocupat mai ales de aspectele pe care arheologia nu le poate surprinde, cele care devin vizibile doar prin analiza elaborată a surselor literare – cum ar fi relaţiile politice, aspectele juridice ori viaţa spirituală. Pornind de aici, interesul sau a vizat şi alte probleme ale relaţiei Romei cu lumea barbară ori cu cetăţile greceşti. Ulterior, s-a aplecat şi asupra lui Alexandru cel Mare, referindu-se îndeosebi la imaginea acestei personalităţi în cultura românească şi europeană. De altfel, în paginile acestui volum se regăseşte articolul Dilemele lui Alexandru cel Mare semnat de prof. Lica, motivele pentru care el a rămas nepublicat nefiind cunoscute editorilor. Analizând tradiţia literară antică dar şi istoriografia domniei lui Alexandru Macedon, autorul readuce în dezbatere o problemă legată de limitele expansiunii macedonene încercând să ofere un răspuns unor întrebări care apar după victoria de la Issos: De ce a respins Alexandru toate ofertele teritoriale ale regelui Darius? A dorit Alexandru, de la început, să cucerească întregul Imperiu Achemenid şi, în continuare, întreaga lume cunoscuta? A avut o altă alternativă?
Amintim, îndeosebi, contribuţiile lui Radu Ardevan, Sorin Cocis( Drei weitere goldene Votivplattchen aus Dakien), Anthony Richard Birley( Two Governers of Dacia Superior and Britain), Octavian Bounegru( Ploia platypegia: navires de transport et / ou de guerre a l’ epoque du Bas Empire), Liviei Buzoianu si Mariei Barbulescu( Posibilităţi de interpretare a informaţiilor datorate epigrafiei ceramice. Studiu de caz: Tomis), Lucretiu Mihăilescu Birliba( Notes epigraphiques sur quelques militaires de Troesmis), Vladimir Iliescu( Biserica, barbarii şi Imperiul la Dunărea de Jos în secolul al IV-lea. Despre un martir creştin de pe meleagurile lui Vasile Lica), Cristian Olariu( Consideraţii privind sfârşitul Imperiului Roman de Apus), Alexander Rubel(“ Der wunterlichi Alexander”. Alexander der Große als Werkzeug Gottes im Annolied und in der Kaiserchronik).
Vasile Lica a îndrumat activitatea unor tineri colaboratori( Decebal Nedu, Andreea Raluca Barbos, Cristina Andrei Bogdan, Maria Isabela Miron, Mihai Enache, Anca Angela Dobre, Iulian Grigoras, Valentina Matei, Mariana Andrasoae, Alexandru Constandachi) care, la rândul lor, au studiat diferite aspecte cu privire la antichitatea grecoromană şi ale căror rezultate se regăsesc în volumul de faţă.
În cuprinsul volumului se regăsesc studii de preistorie, cercetări de arheologie clasică, istorie greacă, istorie română sau ecouri ale receptării lui Alexandru cel Mare în epoci mai târzii.
12( coautor N. Gostar), Societatea geto-dacica de
la Burebista la Decebal, Iasi, 1984; Scripta Dacica, Braila, 1993; The coming of Rome in the Dacian World, Konstanz, 2000. 13 Lista alcatuită dupa un memoriu de activitate
redactat de Vasile Lica la inceputul anului 2010. 14