Introducere in Stiinta Calculatoarelor 2013 | Page 98
Percepţie acustică şi vizuală, recunoaşterea formelor – pentru
identificare de către maşină a obiectelor şi fenomenelor pentru a le
comunica omului sau pentru asistarea sa în luarea deciziilor.
Auto-învăţare şi auto-reproducere – pentru comunicarea maşinămediu şi pentru replicarea unor obiecte (reale sau virtuale) în
scopul susţinerii unei utilităţi umane.
În continuare, se vor descrie pe scurt modalităţile de reprezentare şi
prelucrare a informaţiilor prin metode de lucru specifice celor patru
domenii IA, prezentate mai sus. Totuşi, înainte de a descrie în mod
tehnic domeniul Inteligenţei Artificiale, este indicat să lămurim
termenul de inteligenţă şi modul în care calculatorul se poate comporta
„inteligent”.
Nu vom da o definiţie a inteligenţei (care de fapt este foarte
controversată) ci, în susţinerea teoriilor inteligenţei artificiale, vom
aminti că dualism-raţionalismul Cartezian şi monismul materialist
consideră inteligenţa oarecum diferit, dar în esenţă simulabilă cu
calculatorul. Iniţial, inteligenţa era considerată capacitatea de a emite
judecăţi, iar de aici materialismul computaţional a emis următoarea
secvenţă practică:
(A) inteligenţă raţionament prelucrare simbolică
calculabilitate,
care fundamentează „Sistemele Bazate pe Cunoştinţe” (în engleză
Knowledge Based Systems - KBS). Totuşi, acţiunile „inteligente” ale
lumii vii nu se reduc toate la raţionament (improprie, după bunul simţ,
melcilor sau chiar pisicii spre exemplu). Fiinţele vii, în principal,
reacţionează la stimuli din mediu:
(B) inteligenţă
calculabilitate,
reacţie
prelucrare subsimbolică
care fundamentează prelucrările de „Soft-computing”, adică prin
tehnici Fuzzy, Reţele Neuronale Artificiale şi Algoritmi Genetici.
Am putea considera prima abordare (A) ca judecată emisă de om prin
„conştient”, iar a doua abordare (B) ca reacţie instinctivă sau intuitivă
a omului prin „subconştient”.
98