Introducere in Stiinta Calculatoarelor 2013 | Page 223

12. Internet şi Intranet
La începuturile sale, Internet-ul a fost o reţea experimentală finanţată
de Departamentul Apărării a SUA şi dezvoltată de câteva universităţi
americane, în scopul realizării unei comunicaţii de date fiabile şi care
să funcţioneze, chiar dacă este distrusă parţial. Ideea de bază era aceea
de a înlocui comunicaţia „tradiţională” – prin „centrale” (telefonice) şi
linii către fiecare abonat (în stea), cu o reţea de dispozitive de tip
dispecer (dirijoare – „routers”) plasate într-o reţea de tip plasă. În prima
abordare, dacă se distruge centrala se blochează orice comunicaţie, pe
când în a doua abordare, dacă se distruge o parte din reţea, restul poate
funcţiona şi chiar în zona atacată datele pot sosi pe alte căi disponibile
încă în reţea prin redundanţa lor (v. Figura 52 b). Prin faptul că această
reţea a fost gratuită la începuturi şi prin posibilităţile de comunicaţie
oferite (schimb de mesaje, fişiere, aplicaţii la distanţă), ea s-a extins
repede.
Astăzi, reţeaua globală Internet vine cu o deschidere nemaiîntâlnită spre
comunicare, fiind mediul de convergenţă a informaţiilor din aproape
toate mediile de activitate şi către orice utilităţi umane. Internet-ul a
valorizat comunicarea totală, fiindcă a permis, prin caracterul său
deschis şi non-profit, ca oricine doreşte să ofere şi să consume
informaţii, să aibă această posibilitate. Internet-ul a devenit o „piaţă” în
care fiecare poate, de bună voie, să etaleze şi, respectiv, să găsească
produse de tip „informaţie”. Pe această piaţă virtuală se pot astăzi vinde
şi cumpăra produse reale, fiindcă orice tranzacţie este întâi de toate un
schimb de informaţii, iar acest schimb se poate face între persoane
aflate în orice colţ al lumii. Evident, ca şi o piaţă reală, Internet-ul este
nestructurat şi uneori acoperit de „zgomot”. De aceea există şi grupuri
de interes (ca nişte magazine specializate sau ca nişte cluburi), cu
deschidere mai mult sau mai puţin liberă pub