Introducere in Stiinta Calculatoarelor 2013 | Page 15
(de exemplu unei forme geometrice sau unei fizionomii umane îi va
corespunde un nume). Simularea prin programe pe calculatorul numeric
a acestor memorii asociative se face însă tot prin algoritmi, fiindcă
acesta este singurul mod prin care un program poate fi executat pe
calculatorul numeric. O explicaţie a acestei stări de fapt provine din
modul în care prelucrările sunt gândite de om: acesta nu poate concepe
raţional acţiunile decât în succesiuni de operaţiuni distincte (discrete),
executate în paşi (în număr finit - pentru a fi realizabile practic).
Există şi prelucrări ne-algoritmice – de exemplu prin reţelele neuronale
artificiale, care se realizează atunci când imp lementarea acestora se
face fizic, în dispozitive şi echipamente dedicate. Se poate astfel ca, în
viitor, calculatoarele de uz general să fie echipate cu o unitate pentru
prelucrări algoritmice – folosind procesorul numeric, şi cu o unitate
pentru prelucrări de tip recunoaştere – folosind procesorul RNA. Alte
moduri de prelucrări sunt realizate prin dispozitive electronice (cum
sunt calculatoarele analogice), bio-cibernetice sau subcuantice. Rămâne
să constatăm ce modalităţi de rezolvare a problemelor ne rezervă
viitorul şi ce tipuri de maşini de calcul le vor implementa.
1.3. Scopul prelucrării electronice a informaţiilor
Am văzut că informaţia vizează o utilitate umană, un scop; de aceea,
este interesant să inventariem câteva utilităţi vizate astăzi de către
prelucrarea electronică a informaţiilor:
a) Crearea şi prezentarea de documente scrise de înaltă calitate (cu
imagini, tabele şi formatări diverse), permiţând modificarea rapidă
şi eficientă a acestora prin operaţiuni automatizate.
b) Realizarea de calcule complexe pentru aplicaţii inginereşti,
economice sau ştiinţifice, cu posibilităţi de interpretare şi
generalizare a rezultatelor.
c) Realizarea de prezentări către auditoriu, cu imagini, sunete, text şi
date, pentru informare, educaţie şi reclamă, accesibile local sau la
distanţă.
d) Evidenţa şi controlul operaţiunilor economice, tehnice, spaţiului
geografic, transportului şi mediului social (folosind baze şi bănci
de date).
15