Introducere in Stiinta Calculatoarelor 2013 | Page 123

Ingineria programării este abordarea sistematică, disciplinată şi
cuantificată a dezvoltării, operării şi întreţinerii produselor program.
Definiţia de mai sus subliniază că această abordare este o aplicare a
ingineriei în programare (de aici şi numele): aplicând tehnicile şi
practicile de inginerie a programării se creează programe de bună
calitate, cu mare productivitate, cu întreţinere şi dezvoltare facile.
Dezideratul ingineriei programării este satisfacerea cerinţelor clientului
produsului software, respectând restricţii de calitate, cost şi durată, prin:
i) utilizarea unei metodologii clare începând cu faza de analiză, apoi cea
de proiectare şi de implementare a programelor;
ii) conducerea activităţilor, desfăşurate pe parcursul proiectul, conform
unor principii de management stricte („project management”);
iii) analiza şi evaluarea performanţelor codului, a structurii de module,
funcţionării şi utilizării produsului;
iv) documentarea clară şi completă a funcţionării şi utilizării produsului
software;
v) urmărirea produsului livrat la beneficiari şi pe întreaga durată a
ciclului său de viaţă, pentru actualizarea cu versiunile noi şi
îmbunătăţite.
Factori de performanţă ale produselor software sunt: funcţionalitatea
(în ce măsură produsul îndeplineşte funcţiile propuse), uşurinţa în
utilizare (simplitatea de învăţare şi operare), fiabilitatea (funcţionarea
corectă şi robustă – tolerantă la operare sau date greşite), eficienţa
(privind resurse utilizate – memorie puţină, viteză de execuţie),
flexibilitate (uşurinţa de adaptare şi modificare după cerinţe),
portabilitate (posibilitatea de transfer pe alte maşini şi sisteme de
operare, respectarea standardelor), întreţinerea comodă (acces la cod
sursă şi compilare, modificare uşoară).
Ingineria programării oferă metrici (adică sisteme de măsurare) de
evaluare pentru:
 produs – privind proiectarea, codul sursă şi cazurile de test ale
programului;
123