Introducere in Stiinta Calculatoarelor 2013 | Page 12
Florin Postolache
Introducere în Știința Calculatoarelor
evenimentului, adică atunci când piesa de cunoaştere este sigură şi
clară; spunem că informaţia s-a instanţiat – în sensul că a căpătat o
valoare pentru o mărime legată de eveniment. Omul manipulează însă
şi informaţii care nu sunt sigure (sunt probabile sau sunt posibile)
precum şi informaţii care nu sunt clare (sunt vagi). Totuşi, acestea pot
fi prelucrate şi utilizate folosind tehnica de calcul, prin metode
stochastice (probabilităţi) sau metode posibiliste, respectiv prin metode
de inteligenţă artificială cum sunt tehnicile „Fuzzy”.
În final, forma – ca purtător al informaţiei, trebuie să capete o
reprezentare ce permite memorarea ei în dispozitivele electronice
(magnetice, optice, SSD, etc.) ale unui sistem de calcul, devenind astfel
„dată”.
Date sunt informaţii într-o reprezentare adecvată stocării lor pe un
suport (magnetic, optic etc.), în scopul prelucrării electronice sau
transferului electromagnetic. Cu alte cuvinte, ”Datele” reprezintă
“materia brută” din care este constituită informaţia. Datele nu au
semnificaţie prin ele însele, ci numai într-un anumit context.
Reprezentarea datelor în calculatoarele numerice se face prin
discretizare. Acest procedeu indică o separare în piese (discrete) a
elementelor ce compun informaţia. De exemplu, o imagine este
discretizată prin puncte minuscule (pixeli) - fiecare cu o culoare şi o
intensitate luminoasă, care prin ansamblul lor refac imaginea vizată.
Acestor puncte le corespund coduri ce reprezintă culoarea şi intensitatea
luminoasă şi sunt aranjate pe linii şi coloane, ca într-o matrice, fiind
memorată apoi pe suport extern, în memoria calculatorului sau
prezentată pe ecran. Toate informaţiile în calculatoarele numerice sunt
reprezentate prin coduri (numerice), pentru a fi ulterior stocate şi
prelucrate după cerinţe. Ca semnificaţie, discretizarea se referă la
separarea unor momente de timp egale în evoluţia unui fenomen real (şi
care prezintă de fapt o curgere continuă), în scopul cunoaşterii sau
modelării acestuia; prin extensie, se consideră discretizare şi
descompunerea în piese spaţiale a unui obiect (de exemplu o imagine).
Descompunerea în piese de mărimi egale ale unei măsuri (distanţă,
tensiune electrică etc.) s R