Introducere in Stiinta Calculatoarelor 2013

calcul intensiv în mecanica fluidelor sau în controlul traficului de zbor). Având abordare pragmatică, un limbaj va fi regăsit în diverse clase ce indică astfel caracteristicile sale. Limbaje de programare uzuale Anterior s-a făcut trimitere către anumite limbaje de programare C, Pascal şi Java pentru a exemplifica cele două aspecte importante: descrierea datelor şi structurilor de date, exprimarea comenzilor elementare (instrucţiuni). Se prezintă mai jos, în fiecare paragraf, câte un limbaj de programare, ordonate după gradul de extindere şi frecvenţa de utilizare de către programatori. 1. C (pronunţat ca în engleză „SI”) este dezvoltat de Kernigan şi Ritchie la Bell Laboratories în anul 1972, fiind ulterior limbajului denumit B. C a fost dezvoltat pentru crearea de programe apropiate de maşină (sisteme de operare, driver-e) fiind legat de sistemul de operare UNIX. Popularitatea sa cât şi standardizarea de către ANSI l-au impus ca limbajul cel mai larg acceptat de programatori. C este un limbaj compilat, cu funcţii pentru diferite prelucrări (intrare/ieşire, matematice, etc.) conţinute în fişiere biblioteci („library”), ce pot fi accesate din program. Programele C sunt compuse dintr-una sau mai multe funcţii definite de programator, C fiind considerat un limbaj structurat. Varianta C++ (dezvoltată de Bjarne Stroustrup) este un limbaj de programare orientat pe obiecte, fiind extins cu directive pentru crearea şi manipularea obiectelor. Există alte diverse variante îmbunătăţite, ca Visual C++ (cu mecanisme de creare a interfeţelor grafice şi lucrul în reţea), C# (pronunţat „si şarp”, cu servicii pe Internet în categoria .net – „dot net”). 2. Java (pronunţat „giava”), dezvoltat de firma SUN Microsystems în scopul declarat de a realiza aplicaţii pentru Internet prin compilator şi biblioteci gratuite, este similar limbajului C++ (orientat pe obiecte şi instrucţiuni identice), însă compilarea produce un „cod de octeţi” (nu cod executabil). Este extins pentru lucrul cu fire de execuţie (secţiuni de program ce pot rula independent), tratarea excepţiilor (erori, sau întreruperi), securitate (execuţia se face prin intermediul „Java Virtual Machine” care interpretează şi controlează „codul de octeţi” spre a nu 114

Introducere in Stiinta Calculatoarelor 2013 | Page 114