Ilinca Andreea-Melania Ilinca Andreea-Melania | Page 17

Melania o compar in acel moment cu cineva ar fii tipa aia din filmul ‚’’The Exorcist’’. Murmură nervoasă închizând lampa şi lasandu-mă iar în întuneric. Nu aveam de ales decât să dorm, urmatoarea zi aveam să o revăd pe Melania. Aparent în ziua aia se duce la vale toată masculinitatea mea, cum spuneam nu pot spune nu micuţei. Sunt clientul fidel al salonului ei de frumuseţe. Melania era cameleonică mereu mă surprinde cu un joc nou, fiind alt personaj, avand alt job. Nu aş putea avea în minte ce cariera ar urma când va creşte, o vad pasionată de absolut orice. Pana şi legumele din plastic le vinde papuşilor cu zambetul pe buze. În schimb în realitate vânzatoarele sunt acre şi nesimţite, majoritatea dintre ele. Revenind la salonul de frumusete Melania ma dadea cu ruj roşu strident mânjindu-mă şi pe dinţi pentru că eu zambeam în continu, mă dadea cu fard albastru pe pleoape şi pentru că nu era suficient îmi mai şi facea o linie d-aia la ochi cu tuş. Mă da cu acelaşi ruj şi pe obraji puţin şi freacă cu podul palmei obrajii pentru a crea şi aici o citez: ‚’’efectul de blush’’. Urmatoarea ei indicaţie era să intind mainile pe masă cu degetele desparţite. Dacă era Louis in locul meu probabil ar fii avut un urat sentiment de nostalgie, reamintindu-şi ca la fel stateau şi micuţele lui degetele de baieţel uşor dolofan în casa din copac unde se juca jocul cu cuţitul de unde a început totul. Fireşte că Louis mi-a zis tot, e o Pagina 15