Melania
— Aş putea să te învât eu. Nu ştiu dacă ţi-am zis, dar eu am întâlnit un ninja ce m-a învăţat nişte chestii.
Dacă un asasin plătit japonez se poate numi şi ninja atunci nu am minţit. L-am întâlnit fireşte la închisoare şi spre surprinderea mea vorbea foarte bine engleză. Iar antrenamentul a început imediat după. Încercam să nu o lovesc, doar să îi arat mişcarile. Dar ea nu ţinea cont, dorea să fie dură la fel ca în Mortal Kombat aşa că mi-a oferit o lovitură demnă de fatality fix in boaşe. Strângeam din dinţi cu mâna între picioare şi picam în genunchi rugându-mă la toţi sfinţi din lume. Am devenit brusc un tip foarte credincios, îmi pică nevinovat o lacrimă pe obraz, durerea era apasătoare. Dar o meritam din plin, o meritam pentru că eram un pervers cu gânduri păcătoase.
— Oh scuze, scuze, scuze. Nu am vrut, eşti bine?
Eu îi fac semn să nu îşi facă griji şi mă întind pe canapea. Când durerea s-a oprit m-am dus la bucătărie luându-mi şorţul şi apucându-mă de gătit lasagna.
— Vezi că eu mă bag la duş deci să nu porneşti apa de la robinet până nu termin bine? Să nu uiţi te rog.
Pagina 153