Melania
Continuă ea privindu-mă sincer în ochi. Oftez lung
întorcând privirea spre tavan, logic că nu îi puteam spune ca
tanjesc dupa fata de doisprezece ani a celui mai bun prieten
decedat.
— Nici nu înţeleg de ce îţi pasă de mine când nici nu ţi-a
pasat de mama ta atata timp. Nu ai mai dat nici-un telefon, nici
un semn…era-i in al nouălea cer cu vre-un moş de bani gata
din Europa.
Eva exclamă indignată şi se întoarce cu spatele la mine.
— Păi altceva ce poate fi? Oricum vouă bărbaţilor vă stă
gândul doar la sex.
— Şi femeilor dacă le cheamă Eva Willinton.
Zic eu ironic şi continui:
— Să ştii că nu e chiar aşa. Ar trebui să te uiţi şi la
bărbaţii aştea mai sărăntoci să vezi că nu suntem toţi la fel. Noi
ştim că nu putem avea orice femeie luându-le cadouri scumpe,
noi ne folosim de gesturi.
Eva se întoarce cu faţa spre mine.
— Său de manipulare şi santaj.
Pagina
108