DE LA O CANDIDATURĂ LA O STRATEGIE DE DEZVOLTARE: EVOLUȚIA ACREDITĂRII ERASMUS + LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ GEORGE TUTOVEANU”
Prof. Adina STRATULAT, Școala Gimnazială „ George Tutoveanu”, Bârlad
Cum a transformat acreditarea 2022 – 2027 modul în care școala din Bârlad își gândește dezvoltarea profesională și deschiderea europeană
Obținerea unei acreditări Erasmus reprezintă, pentru o școală, mai mult decât accesul la o finanțare europeană: este recunoașterea faptului că instituția are o viziune de dezvoltare pe termen lung și capacitatea de a o transpune în practică. Școala Gimnazială „ George Tutoveanu” din Bârlad a parcurs exact acest drum, de la depunerea unei candidaturi în toamna anului 2022 la construirea unei culturi organizaționale orientate spre învățare continuă și cooperare internațională.
Un punct de plecare cu valoare strategică
La termenul-limită din 19 octombrie 2022, în cadrul Apelului european pentru proiecte de Acreditare Erasmus, Școala Gimnazială „ George Tutoveanu” a depus candidatura care avea să îi schimbe traiectoria. Rezultatul a venit sub forma Acreditării Erasmus numărul 2022-1-RO01- KA120-SCH-000109507, acordată de Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale pentru derularea de proiecte de mobilitate Erasmus + în domeniul „ Educație Școlară”.
Spre deosebire de proiectele individuale, punctuale, acreditarea funcționează ca un cadru multianual: școala primește un statut valabil pe întreaga perioadă 1 februarie 2023 – 31 decembrie 2027, în baza unui plan Erasmus asumat instituțional. Practic, școala nu a câștigat doar un proiect, ci un instrument de dezvoltare pe cinci ani, în jurul căruia își poate organiza obiectivele de formare, internaționalizare și inovație pedagogică.
Anul I( 2023 – 2024): construirea temeliei
Primul an de implementare a fost, prin natura sa, anul așezării mecanismelor. Echipa de proiect a fost constituită, iar procesul de selecție a participanților s-a desfășurat transparent, în două sesiuni, oferind cadrelor didactice șanse egale de a se înscrie. Fiecare participant a beneficiat de pregătire lingvistică și culturală înainte de plecare, astfel încât mobilitățile să producă un impact real, nu doar o experiență de moment.
Mobilitățile primului an au fost structurate pe trei fluxuri, care au dus cadrele didactice în trei contexte educaționale europene diferite:
• Fluxul 1 – Barcelona( Spania);
• Fluxul 2 – Santa Cruz de Tenerife( Spania);
• Fluxul 3 – Atena( Grecia). Dincolo de deplasările propriu-zise, anul I a pus accent pe etapele care transformă o mobilitate într-un beneficiu pentru întreaga școală: implementarea și multiplicarea competențelor dobândite, diseminarea și transferul de bune practici, monitorizarea și evaluarea, precum și comunicarea permanentă cu comunitatea educațională. Această structură a devenit modelul de lucru pentru anii următori.
Anul II( 2024 – 2025): consolidare și resurse durabile
În al doilea an, accentul s-a mutat dinspre organizare înspre calitate și sustenabilitate. Componenta de management a proiectului a câștigat maturitate, iar selecția participanților și pregătirea lingvistică și culturală au fost derulate pe baza experienței acumulate. Mobilitățile au continuat, dar noutatea semnificativă a acestui an a fost apariția unei preocupări explicite pentru resursele educaționale deschise( RED).