GENERATIA ECO. I septentrional, formând graniţa cu Ucraina si transportând 60 % din apele şi aluviunile Dunării, având un curs sinuos pe o lungime de 104 km. De-a lungul său se
inşiruie aşezările: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava. Braţul Sulina este situat în mijlocul Deltei, având un curs drept, canalizat, permanent dragat şi întreţinut pentru navigaţia vaselor maritime.
A re o lungime de 71 km si transportă
18 % din volumul de apă al Dunării. De-a lungul său se inşiră localităţile: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partisani, Sulina. Braţul Sf. Gheorghe este cel mai meri- dional, orientat spre sudest, având un curs sinuos desfăşurat pe 112 km si transportă 22 % din debit. La vărsare formează insulele Sacalin. De-a lungul
său se inşiră aşezările: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe. Delta Dunării este un adevărat paradis faunistic. Aici vieţuieşte 98 % din fauna acvatica europeană, întreaga faună de odonate, de lepidoptere acvatice şi de moluşte gasteropode din Europa şi tot aici îşi găsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra şi Felis silvestris. Vertebratele, prin prezenta lor, dau nota specifică faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentaţi prin 2 specii de caudate şi 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea şerpi( 4 specii). Peştii sunt prezenţi prin 65 de specii, cei mai mulţi de apă dulce( 60 %), restul migrând primăvara din Marea Neagră. Între aceştia din urmă, sturionii şi scrumbiile au rol important, atât ştiinţific, cât şi economic. Păsările sunt cele care au creat faima deltei, cunoscută, încă de la inceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem întâlni în deltă şi care reprezintă 81 % din avifauna României. Dintre acestea cuibăresc 218 specii, restul de 109 specii trecând prin deltă şi rămânând diferite perioade de timp. t
11