Contribuţii la achiziţia şi structurarea cunoştinţelor în sisteme inteligente pentru diagnoza defectelor
Diagnoza defectelor
(Dilmar Malheiros Meira, 1997; G. Jakobson et al., 1995; M. Hasan
et al., 1999) consideră că cele mai importante tipuri de corelaţie sunt
următoarele:
Compresia: Reducerea alarmelor reprezentate de apariţia mai
multor notificări ale unui eveniment într-o singură alarmă;
Numărarea: Înlocuirea unei noi alarme cu un anumit număr de
alarme asociate cu un eveniment care se repetă periodic;
Relaţia cauzală: Corelarea alarmelor în cazul în care
evenimentele din spatele lor au o relaţie cu un efect de cauzalitate;
Relaţia temporală: Corelarea alarmelor în funcţie de ordinea sau
momentul în care sunt generate. Acest lucru trebuie făcut
deoarece alarmele cauzate de aceeaşi defect sunt susceptibile de a
fi observate într-o anumită ordine sau la scurt timp după apariţia
defectului. Trebuie să reţinem că relaţia temporală dintre alarme
poate să nu reflecte cu exactitate evenimentul, deoarece unele
alarme pot apare mai devreme decât cele cu prioritate mai mică a
căror evenimente corespunzătoare au avut loc mai devreme.
2.4. Clasificarea tehnicilor de localizare a defectului
O clasificare a numeroaselor tehnici de localizare a defectului este
propusă de Steinder, M. & Sethi, A. S. (2004). Aceasta clasificare a
soluţiilor existente include tehnici de inteligenţă artificială (AI), tehnici
de traversare a modelului şi tehnici teoretice grafice (modele de
propagare a defectului). Totodată, acestei clasificări, considerăm
esenţială adăugarea sistemelelor bazate pe urme la tehnicile de
inteligenţă artificială (Figura 2. 3).
Figura 2. 3. Tehnici de localizare a defectului (M. Steinder and A. S. Sethi, 2004)
15