Morţii aud glasul Meu
nou. A venit ceasul să audă cei din morminte glasul Meu cel de peste voi, iar voi sunteți martorii Mei. Iată-i pe ei cum mărturisesc ceea ce văd. Fiți atenți să auziți, fiilor.
– Noi, cei care am hulit din lături cuvântul acesta și coborârea lui și pe poporul cel credincios care venea la izvorul acesta, ne uităm acum la măreția lucrării pe care Hristos Domnul o lucrează cu voi, cei mai de pe urmă. Mărturisim păcatul hulei pe care din neștiință l-am lucrat. Noi n-am știut că lucrarea aceasta vine de la Dumnezeu, și ne-am jucat de-a bolovănitul peste ea. A venit fără de veste ieșirea din trup peste noi și ne-am dus la chin. Acum vedem cum ne-am gătit chinul și jalea pentru viața în nepăsare și pentru lovirea pe care am lucrat-o asupra slavei lui Dumnezeu, care este cu cei din urmă. Cei din urmă sunt mari salvatori din partea lui Hristos, Domnul milei. El ne-a întins puntea milei, ca să venim spre izvor, și am venit, că Domnul a poruncit. Amin.
Să audă cei de pe pământ și să-și facă loc lângă Dumnezeu, că e mare jale și mare spaimă în locuința morților. Să audă cei din trup și să-și lucreze viața, că moartea e grea de dus. Vine vremea vieții veșnice și a osândei veșnice.
Sculați-vă la viață, voi, cei din trup, că vine Iisus Hristos Domnul cu judecata pentru fapte. Ne-a trimis pe noi să vă deșteptăm, iar noi așa facem, și ne va plăti Hristos, că este Domnul milei. Veniți la viață! Amin. Venim și noi, că ne cheamă Domnul. Amin. E mare lucrarea Lui cu cei din grădina Lui cea de la Pucioasa. E foc și pucioasă pentru cei păcătoși cuvântul Lui cel de la Pucioasa. Râu de foc este acest cuvânt, iar Domnul aruncă moartea și iadul în râul cel de foc, în cuvântul acesta care ne cheamă în el și ne curăță cum se curăță aurul în foc. E mare slavă în locul acesta. E împărăția cerurilor cu Domnul în mijlocul oamenilor. Faceți-vă și voi împărăție a Lui, că e înspăimântătoare împărăția morții pe pământ și în adânc. Nu este pieire pentru cei ce pleacă de pe pământ, ci este chin și jale și usturime fără capăt, și spaimă fără ieșire, dar a venit Hristos la noi și ne-a adus cu El aici, și noi mărturisim.
– Iar Eu, Domnul, vin când Mă strigați. Cei din grădină au ochi și urechi, au trup și suflet și duh, și ei sunt cei ce vă aud pe voi, și Eu vă iau de la ei. Vă dau lor să vă curețe, să vă spele, să vă îmbrace în cămașa Mea, în cămașa învierii și să vă pregătească pentru venirea Mea, ca să vin apoi. Tronul judecății făpturii este cu ei, iar Eu, Domnul, miluiesc prin ei până la al miilea neam. Amin, amin, amin.
O, ce durere, că omul care pomenește morții nu vrea să le facă pomană ca pentru cer! O, ce durere! Nu se pot apropia cei pomeniți. Țuica, băutura diavolului, stă pe mesele de pomenire; carnea, la fel. O, pentru cer nu se lucrează ca pentru cei de pe pământ. Nu se apropie îngerul la pomenire ca să se ducă apoi să ajute pe cel pomenit. Carnea și țuica nu milostivesc cerul, și aduc chin de iad pentru cel pomenit. O, nu mai sunt pe pământ cei ce miluiesc pe cei din morminte.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la soborul sfinților arhangheli Mihail și Gavriil, din 21- 11-2000
***
Cuvântul Meu care vine cu Mine la voi cheamă omul la veacul cel veșnic, la viața veacului ce va să fie; cheamă pe morți și pe vii, dar cei ce au voile lor sunt prinși sub ele și nu pot scăpa să vină. Mai bine ascultă morții de acest cuvânt care cheamă la viață pe cele ce au fost și pe cele
12