Morţii aud glasul Meu
… – Noi, cei mari și cei mici între morți, mărturisim lumii oamenilor de pe pământ că lumea cea de după mormânt este cu adevărat. Cele ce nu se văd sunt adevărate, iar cele ce se văd nu sunt adevărate. Când omul trece din lumea cea de pe pământ în lumea cea care nu se vede cu ochii trupului, trece omul această punte fără să simtă, și deodată vede altceva, necunoscut de el, și așa intră în lumea cea care nu se vede. Cine intră fără de veste în această lume care nu se vede, acela e plin de spaimă și se duce între cei plini de spaimă și nu poate ști nimic decât din el însuși fiecare din aceștia, iar unul ca acesta nu găsește nici un sprijin în spaima lui, căci a plecat fără de veste de pe pământ. Vai celor ce nu au de la cine să ia de pe pământ apoi, că aici numai din mâini bune poate ajunge vreo ușurare și vreo știre și vreo înțelegere.
Oprește-te tu, lume de pe pământ, și ascultă glasul celor din morminte, căci lumea lor este mai vie decât cea de pe pământ. Oprește-te și lasă-ți mintea către cele ce sunt, căci cele ce sunt nu se văd, nu se văd decât cu priviri sfinte pe pământ. Cartea judecății s-a deschis pe pământ, iar masa ei este grădina Domnului cea din mijlocul României, și toți morții mari și mici aud pe Domnul grăind în limba română. În toate laturile lumii nevăzute se aude cuvântul lui Dumnezeu, Care grăiește pe românește vestea învierii și cuvântul mângâierii peste cei ce așteaptă ieșirea și facerea din nou a lumii, învierea lumii care așteaptă aceasta. Pretutindeni acum în lumea celor ce nu mai sunt pe pământ, Se aude și Se vede Domnul Care vine, Iisus Hristos, Mielul Tatălui Dumnezeu. Astăzi au auzit glasul Lui și au văzut slava Lui cea însoțită de îngeri în sărbătoare. Și ne-a dus Domnul pe pământ, și suntem cu El în locul Lui de slavă, locul începutului lumii de atunci și cea de acum, care va să fie.
Oprește-te, tu, lume de pe pământ, și ascultă glasul celor din morminte, care grăiesc la porunca Cuvântului lui Dumnezeu, Iisus Hristos, trimisul Tatălui Dumnezeu. Toate sufletele vor învia și vor avea trupuri, că se împlinește învierea morților și viața veacului ce va să fie, iar moartea și iadul vor fi aruncate în râul de foc, moartea cea de a doua, iezerul cel de foc. Cuvântul lui Iisus Hristos, care a ajuns până la noi, este râul de foc în care este moartea aruncată, iar noi, izbăviți pentru strigarea celor ce strigă pentru noi din grădina cea nouă către Dumnezeu, ca să ne dea răscumpărarea și învierea, iar lor, veșnicia cea pentru fapta credinței în venirea Domnului cu învierea făpturii, cu înnoirea lumii care va să fie. Amin.
E mare ziua aceasta. Îngerul Domnului sună și vestește vestea cea mare, ziua izbăvirii pentru cei ce așteaptă în locuința morților, așteaptă de la Adam și până în zilele acestea. Și dacă s-au ivit răscumpărătorii prin care Domnul lucrează de pe pământ, s-a ivit și răscumpărarea cea de la Domnul. Curând, curând pământul va da înapoi pe morții din el, și ei vor sta pe picioarele lor și li se va da duh de viață și duh dătător de viață, și apoi cei vii vor fi în răpire și vor vedea pe Domnul și Îl vor întâmpina și pururea vom fi cu El. Amin, amin, amin.
– O, cât ați așteptat voi ziua venirii Mele cu sfinții și cu îngerii, voi, cei ce dormiți cu trupul în morminte! Nu știe lumea oamenilor de pe pământ ce este trupul cel de după trup. Eu vă voi slobozi pe voi, iar voi veți mărturisi prin cuvântul Meu, căci Eu sunt Dumnezeul celor vii. Nu vrea lumea oamenilor să știe ce este moartea. Fug oamenii de moarte, că ei nu știu nimic de ea, și de aceea o iubesc pe ea și nu știu ce iubesc. Eu vă voi slobozi pe voi, căci v-am dat lumina cuvântului Meu cu care vin în locul începutului Meu cel nou, ca să lucrez de aici înnoirea făpturii. Amin.
10