Împărăţia cerurilor nu vine in chip văzut
omului unit cu sufletul Meu, sângele Meu unit cu sângele lui, Dumnezeu una cu omul, Eu în el, și el în Mine, precum este scris.
Când sângele nu mai are în el sufletul celui cu suflet în el, atunci inima nu mai are de lucru, și trece omul în neființă, și așa și animalul. O, și s-a spus prin Moise că animalul cu sângele nevărsat nu este voie să fie mâncat, căci sufletul stă în sânge, și e taină mare această taină, e locul sufletului în om, și n-are omul cum să înțeleagă singur din mintea lui aceasta. Sufletul este de la Dumnezeu, și tot la Dumnezeu trebuie să meargă atunci când iese din trupul care l-a purtat, o, și trebuie bine despicată și bine înțeleasă taina sufletului și locul lui în om, fiilor.
Stau uimiți ucenicii și ucenițele învierii Mele, căci Eu, Domnul, grăiesc taine greu de pătruns de mintea omului creștin, și iau ei de pe masa învățăturii și stau uimiți.
O, iubiților, tot așa grăiam și cu voi atunci, dar atunci nu era vremea cea de acum. Și voi, o, și voi ați dat cu anevoie să înțelegeți aceste taine mari, pe care vi le spuneam atunci, că vă spuneam vouă: « Eu în voi, și voi în Mine, precum Tatăl în Mine, și Eu în Tatăl », și așa se unește cerul cu pământul, și Dumnezeu cu omul. O, și ce puțini au înțeles atunci pe pământ taina aceasta, ce puțini și atunci!
Eu, Domnul, vă dau vouă grăire lângă Mine în ziua voastră de serbare. Sunteți martorii învierii Mele. Ați rămas cu Mine, după ce toți M-au părăsit, neașteptând ei să înțeleagă și neînțelegând.
O, pace vouă! Pace vouă cu cei de aici adunați la masă de Paști, la cină de cuvânt aici, în grădinile Mele de pe plaiul românesc, și în care Eu Îmi găsesc plăcerea acum când vin!
— O, Mieluțule Iisus, Învățătorule iubit și scump, dorul Tău cel mult și mare se împlinește acum prin taina împărăției Tale cu ucenici din cer și de pe pământ laolaltă la masa cinei celei de taină, o, Doamne Mieluț.
Pregătisem Paștile ca orice iudeu în anul acela și noi, așa cum Tu ne-ai trimis să lucrăm înaintea Ta, dar până să fie aceasta cu mielul cel de Paști, Tu ai frânt pâinea și ai spus, dându- Te nouă în chipul pâinii: « Acesta este trupul Meu, care se frânge pentru voi », și ai spus peste paharul cu vin: « Acesta este sângele Meu care se varsă pentru voi ».
O, ce mare Dumnezeu ești Tu, Doamne, Făcătorule a toate! Ai făcut din lut pe om și ai suflat peste el duh de viață. Și ai făcut din pâine și din vin pe Dumnezeu, și ai pus peste acestea cuvânt și duh dătător de viață și Te-ai ascuns în taina aceasta Tu Însuți, Doamne, că Tu pe toate le poți face doar prin cuvânt și prin lucrarea mâinilor Tale, care ne-au dat pâinea și vinul, cina cea de taină, trupul și sângele Tău, și ai rămas cu noi.
Voi, cei adunați aici în ziua aceasta măreață în cer și pe pământ, o, nu uitați: fiecare zi începe cu Dumnezeu, cu statul de vorbă cu Domnul prin rugăciune, prin citiri sfinte, prin cântări de slavă, iar apoi această sete să vină iarăși în vremea zilei, și în vremea nopții apoi, și nimic fără Dumnezeu să nu facă omul creștin, ci în toate și mereu numai cu Domnul să lucreze, și cu rugăciune și cu întrebare, și cu neuitarea povețelor Domnului, adică în toate cu cârmuirea Lui. O, dacă nu vă socotiți viața pentru zi de zi cu Domnul, nu puteți merge după hartă, și mergeți cum o
105