Trâmbițele apocaliptice
a ales sălaș acum, la a doua Mea venire după om, ca să-l călăuzesc spre Tatăl, ca să-l atrag la Tatăl, precum este scris.
Omului îi trebuie de toate și nu-i place cu crucea. De aceea am fost Eu condamnat la cruce, și nu găsesc milă de la om, o, trâmbița Mea. E ziua ta de serbare între sfinți, și grăim unul cu altul pentru alin, scumpa Mea, și scriem cartea zilei de azi și se va auzi grăirea Mea cu tine, lucrul dintre Mine și tine în ziua aceasta sfântă.
— O, eram mică, Doamne, un puișor de om eram când Te-ai descoperit ochilor mei în poienița amintirilor mele cele dintâi cu Tine. Eram un copil necăjit, eram săracă de toate cele, n- aveam hăinuțe, nici papucei, nici pâine în adăpostul mamei mele cu noi, două surori, iar Tu erai locuitor cu noi în căsuța noastră săracă de toate cele, până ce ai făcut milă cu noi și ai pus peste mine darul cel mare ca să fiu instrumentul cuvântului Tău, așa cum omul are în casă cutiuța la care ascultă pe cel ce grăiește pentru oameni din loc nevăzut de ei.
Darul Tău îl purtam cu mare aplecare, iar Tu ai strâns pe lângă noi pe primii creștini ai acestui cuvânt în vremea acestui început al Tău cu mine, și din timp în timp veneau și tot veneau la masa Ta creștini, o, și din ei se alegeau și vânzători tainei Tale cu mine și veneau prigoane peste noi și veneau lacrimi și dureri, spaime și pribegie, Doamne, iar Tu ne purtai prin toate, având grijă de mersul Tău, pentru care ai venit la mine de la Tatăl.
Ai sunat din trâmbiță douăzeci și cinci de ani, și eu eram trâmbița Ta și sufeream pentru calea Ta. O, atâta dispreț, atâta trădare, atâta jale, Doamne! Privesc la vremea mea de pe pământ și plâng. Îi plâng acum pe toți cei care s-au întors întru ale lor năravuri, după ce au cunoscut glasul cuvântului Tău și voia Ta cu omul. Plângi și Tu, Doamne, cu plânsul Tău, și lacrimi multe plâng în cer. Păreri de rău ne dor pentru toți cei care ni le-au zidit ca să le purtăm în cer, Doamne.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la Sărbătoarea Nașterii Sfintei Virginia, Trâmbița lui Dumnezeu, din 09-06-2018
***
Fiilor, fiilor, cu dulce cuvânt Mă așez între voi în zi de duminică, și am la masa Mea cea de azi bogăție cerească, venirea Mea cu sfinții, iar în mijlocul serbării lor au ei pe trâmbița Mea, pe Verginica Mea, pe cea pețită de Mine să-Mi fie vas de cuvântat cuvântul Meu peste pământ, un trup firav în vremea ei de pe pământ, o inimă credincioasă chemării pe care i-am făcut-o, o iubire toată pentru Dumnezeu, și a sosit ea pe lume născută în duminica tuturor sfinților și au văzut sfinții harul Meu cel mult peste ea așezat, și pază cerească în jurul ei așezată, și am început s-o pregătesc pic cu pic, și am așteptat ziua cea mare a începutului trâmbițării cuvântului Meu prin această trâmbiță, o, și Mi-a fost ea sălaș pe pământ apoi douăzeci și cinci de ani.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu din Duminica întâia după Rusalii, a tuturor sfinților, din 23-06-2019.
***
Sună trâmbițele îngerilor sfinți, sună de sărbătoare și de adunare la sărbătoare. E praznic de Bobotează în cetatea Mea de cuvânt pe vatra neamului român, iar Eu, Domnul, Îmi ridic din așternut străjerii ca să deschidă sărbătorii și oaspeților ei.
82