Trâmbițele apocaliptice
…— Te învăț lecția vieții, Israele scump. Să ia, tată, bogații care n-au ce da nimănui din cele veșnice care și rămân. Tu ești omul cel de la capătul timpului, tu ești omul lui Dumnezeu, fiule, și Eu te am pe tine bogăție de Dumnezeu în om, și mereu te voi săruta cu cuvântul care iese din gura Mea, ca să-l iei și să-l mărturisești cuvânt din cuvânt, mângâiere din mângâiere. Eu vestesc trâmbița Mea peste pământ, trâmbița care Mi-a fost cort pe pământ, și Eu sunt cortul ei în cer. Eu am grăit ție din ea, și ea grăiește peste tine din Mine, căci cel ce este întru Mine este viu în veci, are viață veșnică cel ce este întru Mine.
Eu ies din carte în carte și intru și ies, și cărțile se întocmesc și se deschid, precum scrie în Scripturi. Bucurați-vă, voi, fiilor lui Israel, de numele vostru cel scris în cartea lui Dumnezeu! Amin.( Vezi selecția tematică: „ Cartea Mielului”, n. r.)
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la Sărbătoarea cuvioasei Parascheva, din 27-10-1996 ***
O, Israele, să Mă aștepți mereu, că Verginica vine cu Mine la tine, că are lucrare mare trâmbița Mea, fiindcă Eu lucrez prin sculele Mele, Eu lucrez prin cei vii. Eu sunt Dumnezeul celor vii, sunt Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov. Eu sunt Dumnezeul sfinților, Israele. Eu sunt Domnul lui Verginica. Eu sunt Dumnezeul tău. Amin.
– O, să fii primit și mărit de Israel, Doamne, că Tu ești Cel ce ești, și cine este, în Tine este, și altfel nu este. Eu sunt trâmbița Ta, unealta Ta cu care lucrezi ogorul Tău, Doamne. Tu ești grădinarul, și eu sunt unealta Ta, Doamne, Doamne al celor vii, Doamne al lui Avraam, Isaac și Iacov, Doamne al meu și al lui Israel cel mic, căci cel mic e cel iubit de toți cei mai mari, de cei vii care au fost mai înainte de cei mici, și care sunt vii, precum Tu ai binecuvântat cuvânt de viață.
O, poporul meu, iată de ce sunt eu, de ce vin eu la tine când vin cu Domnul. Vin pentru că sunt, și dacă sunt, vin. Vin, fiule, la tine și mă bucur că-mi dai de lucru cu Domnul peste tine. Așa ți-a spus cuvântul: « Vorbește, Israele, de Domnul pe cale, ca să fii auzit vorbind, și să vină Domnul să cineze cu tine în cină fericită, că fericit este cerul când se coboară ca să stea la masă de cuvânt cu tine, Israele ».
Te întâmpin cu înțelepciunea cea de sus, poporul meu, că înțelepciunii dacă nu-i dai sens veșnic ea nu folosește. Cu ea să-ți lucrezi viața cea veșnică, și să ai viață veșnică, lucrată cu ea; să faci casă cu ea, poporul meu. Deschide cartea vremii Domnului cu mine, și vezi că scrie în ea așa: « Israele, să nu intre trupul tău în mormânt, că este scris în Scripturi ca să întâmpini pe Domnul întru venirea Sa ». Acesta este cuvânt de sus, înțelepciune care vine de sus spre răscumpărarea trupurilor, nu numai a sufletelor, că sufletul pentru trup a fost dat de Dumnezeu. Înțelepciunea își sfârșește drumul ei și lucrarea ei prin răscumpărarea trupurilor, și omul care nu lucrează să-și răscumpere trupul, care nu-și scoate trupul dintre trupurile moarte, dintre oameni, fiule, omul care nu iese cu trupul din mare, acela rămâne un înotător, nu un înțelept, că înțelepciunea care nu are în ea viață veșnică, înțelepciunea fără floarea ei, fără răscumpărarea trupului sufletului tău, nu este ea înțelepciunea vieții. Ia aminte, Israele, la înțelepciunea vieții, că omul înțelept pe pământ nu are înțelepciunea vieții, și el este înșiruitor de cuvinte, ca să prindă pe mulți în mreaja înțelepciunii lui. Drumul Scripturii se sfârșește cu lecția răscumpărării trupurilor care vor aduce pe Domnul pe pământ în chip, căci Domnul l-a făcut pe om ca să-l aibă pe pământ, nu l-a făcut ca să-l facă gunoi și pământ.
32