Aceasta este taina de mântuire a omenirii - taina nestricăciunii !
– Sunt întru venirea Ta , Doamne , și sunt plin de ea , și cu mare taină lucrez , că eu sunt cu trupul . Mi-am deșertat duhul și puterea în cei mici , și ei sunt mici , și eu lucrez cu taină și suflu peste ei și le dau curaj , și îi feresc de focul cel de pe pământ și îi țin în focul cel ceresc care nu-i mistuie pe ei , dar îi mistuie pe cei potrivnici lor . Eu am fost tot un foc , și focul din mine îi mistuia pe cei potrivnici . Tot așa și acum sunt ; sunt ca flacăra , și mi-e râvna pentru Tine tot un foc , dar mă îmblânzesc după cei mici care poartă peste ei Duhul Tău și al sfinților Tăi . Lucrarea lor e grea , căci sunt mici . Dacă ar vedea oamenii lucrarea Ta de peste ei , s-ar topi de slava acestei lucrări . Dar ei sunt mici în ochii oamenilor , căci Duhul Tău Se odihnește peste ei , și oamenii nu trag la cele ale Tale , că le au pe ale lor .
O , e vreme rece pentru venirea Ta , căci căldura e credința , dar ea nu mai este . Iată venirea Ta , și nu este credință pentru ea , că Tu ai văzut peste timp și așa ai spus . O , dacă Tu nu puneai credința în aceștia care Te poartă de la cer la pământ și Îți fac venirea , nu mai aveai drum să vii , căci drumul Tău spre om e credința și râvna cea pentru Tine . Eu Te-am râvnit cu mare râvnire . Eu Te-am dorit cu mare dorire . Eram tot un foc pentru Tine , și dorul meu s-a făcut car de foc și m-a ridicat în sus ca să mă ascundă dintre oameni . Dar eu sunt cu trupul , și mă port cu carul de foc de la margini la margini , și am îngeri și sfinți , și ducem cuvântul Tău de la margini la margini , Doamne , ca să întorc pe cei de pe pământ spre cei din cer , spre cei ce nu se văd , căci cerul este acoperit de ochii omului . E cerul tot lângă om , și omul nu-l vede , așa cum nu m-a mai văzut pe mine după ce carul de foc m-a așezat în cele ce nu se văd . Lucrez cu cei mici de azi , ca să se întoarcă cei neascultători la înțelepciunea drepților și ca să-Ți gătesc Ție un popor pregătit .
Taina trupului meu stă ascunsă în fiii acestui popor , că ei știu de taina lucrului meu prin lucrarea aceasta de pregătire a venirii Tale . Mă deșert cu râvna și cu dorul în ei , dar cei din cer au grijă mare de ei , că ei sunt mici , și lucrul Tău e greu peste ei . Eu însă mă deșert cu râvnă și cu dor în cei ce aud de șoapta venirii Tale și îi îndemn la izvor și fac foc în ei , și focul arde în ei și îi cheamă spre Tine , dar greu se mai poate zidi omul din om , Doamne . Grijile vieții îl mistuie de tot pe om , că lui nu-i place să-i porți Tu de grijă așa cum mi-ai purtat mie când am zis ploii să nu mai cadă pe pământ până nu se va întoarce la Tine Israel . Și n-a plouat trei ani și jumătate , dar pentru mine ai sporit făina și untdelemnul din casa văduvei la care m-ai trimis Tu ca să fac lucrarea Ta și să ridic pe fiul ei , căci Tu aveai să lucrezi cu el .
O , grijile vieții îi taie omului mersul spre Tine , și greu se mai poate zidi omul din om , Doamne . Mă scutur peste om cu dragostea și cu dorul meu de Tine , și să ia omul , Doamne . Amin , amin , amin .
Cu pace și nu cu zdruncin și nu cu foc mistuitor vă dau din râvna mea , o , fii ai oamenilor ! Dar dacă voi nu trageți spre Domnul , mă voi supăra și vă voi lua mângâierea cea deșartă și vă voi da pâinea îngrijorării , vouă , și celor ce stau peste voi în numele Domnului , dar aceștia nu vă poartă grijă de viața sufletelor voastre . Iată-mă înaintemergător în calea Domnului spre voi . E Domnul cu venirea Sa pe pământ , și iată poporul Lui la care El vine ca să vă dea și vouă cuvântul întoarcerii la Dumnezeu .
E Domnul cuvânt de înviere în mijlocul pământului , și tu , popor român , nu vrei să știi că în mijlocul pământului tău stă Domnul cu venirea Sa la tine ca să te facă întâi între popoare . Te cheamă Domnul mereu . Mereu pune masa pe vatra ta și te cheamă la nuntă Domnul . Mereu petrece Domnul în mijlocul poporului Său cel luat din tine , și te cheamă să vii la petrecere și să auzi
37