Aceasta este taina de mântuire a omenirii - taina nestricăciunii !
Și astfel , Iubirea plină de compasiune a lui Dumnezeu îi reamintește omului de Poruncile lui Moise , de la prima la ultima , și îi recomandă cu severitate să le respecte , pentru a se smeri prin negarea de sine . Mecanismul poate fi comparat cu mișcările efectuate de o spălătoreasă , care freacă , bate , clătește , stoarce și își întinde rufele pentru ca micile particule de murdărie să iasă odată cu apa din ele , repetând această operație până când apa cu care a clătit rufele devine complet curată . Atunci , ea întinde rufele la soare , pentru ca razele acestuia să evapore chiar și ultimele urme de impurități , iar acestea să fie spulberate de vânturile purificatoare .
Poruncile pe care i le-a dictat Dumnezeu lui Moise sunt în număr de zece , care este un număr al lui Dumnezeu . Rolul lor este să ajute omul căzut în suferință și în orbire să înceapă să creadă că Eu exist și să capete o mare venerație pentru Mine . Omul trebuie să se simtă chiar vinovat și trebuie să își consacre ziua de „ Sabat ” odihnei și contemplării lui Dumnezeu , pentru a învăța astfel să se nege pe sine și să arunce priviri din ce în ce mai pătrunzătoare în interiorul conștiinței sale , pentru a-și cunoaște astfel oaspeții . În continuare , el trebuie să se întoarcă cu fața către Mine , pentru ca Eu să distrug aceste ființe malefice și să le scot din organele sufletului său .
Atunci când omul se smerește complet și se abandonează în totalitate voinței Mele , măreției , forței și puterii Mele , intră în joc dezgolirea purificatoare , adică respectarea scrupuloasă a celor șapte porunci rămase , care îi solicită să se umilească în fața aproapelui său și să își controleze toate poftele pasionale , să își încalce voința personală și să își supună chiar și cele mai mici dorințe ale inimii sale . Când omul ajunge în acest stadiu , Eu vin la el sub forma Iubirii și încălzesc bula în care sălășluiește spiritul său , la fel ca o cloșcă ce își încălzește ouăle pentru ca acestea să clocească . Spiritul omului , deja trezit , se naște astfel din nou sub impactul căldurii Iubirii divine . El iluminează astfel toate părțile sufletului purificat al omului și absoarbe cu aviditate Iubirea și compasiunea care acționează din exterior asupra organelor purificate ale sufletului . În acest fel , el devine din ce în ce mai puternic . După ce Iubirea și compasiunea Mea pătrunde până în profunzimile ultime ale inimii sale , acolo unde se află micuța bulă a Iubirii primordiale ( care este de sorginte pur divină și care reprezintă sanctuarul Tatălui preasfânt în interiorul omului ), aceasta se deschide din nou . Și astfel , Iubirea Tatălui , stimulată de Iubirea Fiului , inundă spiritul omului cu o mare lumină , la fel ca un soare care răsare , antrenând în lumina ei sufletul , și prin intermediul acestuia , trupul omului . Omul simte astfel că renaște la viață , iar această nouă viață reprezintă Învierea trupului său . Și cum întreaga ființă a omului este penetrată de lumina Tatălui , Fiul este primit de Tată în ceruri , adică în inima Tatălui . Fiul ia cu sine spiritul omului , care ia cu sine sufletul acestuia , iar sufletul ia cu sine corpul energetic al omului ( sau spiritul nervilor ), restul nefiind altceva decât un excrement al corpului .
De îndată ce Tatăl , adică Iubirea divină , începe să domnească în om , în interiorul acestuia se face lumină , căci înțelepciunea Tatălui nu se separă niciodată de Iubirea Sa . Astfel , omul se simte plin de iubire , de înțelepciune și de forță , născându-se astfel din nou ( din perspectiva iubirii și înțelepciunii ).
Cred că ați înțeles acum cât de mari sunt durerea , indulgența și răbdarea Mea pentru a putea răscumpăra chiar și un singur suflet . De câte ori nu se întâmplă însă ca eforturile Mele să rămână necunoscute , disprețuite , blestemate și călcate în picioare ? Cu toate acestea , Eu nu încetez nici o clipă să vă chem pe toți : „ Veniți la Mine , voi , cei care suferiți și care sunteți împovărați , iar Eu vă voi alina !”
Din păcate , nu este deloc ușor să le predici surzilor și orbilor care s-au abandonat în totalitate plăcerilor acestei lumi , murdărindu-și astfel templul sfânt , care este trupul lor , cu blestemul iadului , care reprezintă o veritabilă ciumă a sufletului ! De aceea , Mă văd nevoit să le permit cerurilor să reverse în permanență asupra pământului potopurile lor , adică operele amare ale Mântuirii .
67