Despre sfârşitul lumii și Ziua Domnului
Noului Ierusalim , care nu sunt încă pe pământ ». Așa grăiam Eu la începutul lucrării Mele cu tine , Ierusalime de azi , și îți ziceam despre cărturarii și fariseii cei așezați la colțul străzii ca să te oprească pe tine să nu vii la Mine , și iată , nu te-am mințit , și pe toate ți le-am spus mai dinainte , iar cuvântul Meu este adevăr .
O , Ierusalime , pământul României poartă pe el taina cea dintru început , cuvântul Meu cel făcător . De ce poartă pe el această taină ? Pentru că România este pământul Meu ales și neamul Meu ales din nou . Și de ce am ales Eu acest pământ ? O , nu l-am ales . El era pământ ales , și am așezat pe el neam ales , născut odată cu Mine , închegat la cuvântul Meu , căci am trimis pe unsul Meu ca să pună peste acest pământ semnul Meu , pământ ales cu semn pe el și om născut din Mine , neam al Meu , născut din cuvântul Meu , din creștin născut , duh și trup , om încreștinat de creștin , de unsul Meu , de apostolul Meu cel întâi chemat .
E praznic de sfânt Andrei în mijlocul tău , Ierusalime , popor al prăznuirii cerului pe pământ , căci Eu sunt cu sfinții în venirea Mea la tine . Andrei , apostolul Meu , binecuvintează pe România . Din Mine binecuvintează apostolul Meu :
– Din Tine , Doamne , Ierusalimul cel de sus , căci în Tine se odihnesc toți sfinții Tăi , Doamne . Și dacă Tu ești cu împărăția cuvântului Tău în România , sfinții Tăi cu Tine sunt , și se adună la praznicul Tău , la cuvântul Tău , Doamne , și grăiesc sfinții din Tine și Te mărturisesc din România , neam ales pe pământ ales , ales dintru început , Doamne , pecetluit dintru început ca să fie ales spre întocmirea plinirii vremilor , ca toate să fie iarăși întru Tine , cele din ceruri și cele de pe pământ , toate în Tine .
Binecuvântat să fii , Doamne , Cel ce ești , Cel ce erai și Cel ce vii , că ai ales neamul român mai înainte de întemeierea lumii mai înainte rânduindu-l în a Ta iubire , ca să fie fiu al Tău , potrivit sfatului voii Tale , spre lauda măririi Tale , Doamne , ca toate să fie iarăși întru Tine , cele din ceruri cu cele de pe pământ , toate întru Tine , căci în țara Ta regină ai unit pe cele din ceruri cu cele de pe pământ , s-a unit cerul cu pământul în România , țara Ta regină , țara Ta mireasă , țară cu Rege , o , Rege cu regină , Rege cu mireasă ! Nimeni nu știe de ajuns taina pământului ales în care ai venit cuvânt la sfârșit , Tu , Cel ce ești Alfa și Omega . Nu înțelege omul lucrarea cuvântului Tău în România , facerea Ta cea nouă , lucrarea Ta de facere , cuvântul Tău , Doamne . Eu am fost trimisul Tău , ca să pun numele Tău și viața Ta peste neamul român , și nu știam atunci ce este acest pământ , dar acum mă închin Ție în el și îl sărut , că atunci nu știam , nu-i știam taina lui cea dintru început . El era taina Ta , venirea Ta , cuvântul Tău , ieslea Ta în care Te faci cuvânt la sfârșit precum erai la început . Mă închin și sărut acest pământ precum Tu îl săruți mereu cu cel mai dulce cuvânt , că Tu când ai lucrat cuvântul pentru facerea cerului și a pământului , așa ai zis : « Să fie o tărie în mijlocul apelor , care să despartă apele de ape », și așa a fost , precum a fost cuvântul Tău . Și s-a făcut tăria cerului , și a despărțit apele de dedesubtul tăriei și de deasupra tăriei , și tăria ai numito cer . Și ai zis să se adune apele de sub cer la un loc și să se ivească uscatul , și s-a ivit și l-ai
numit pământ . Iar când uscatul s-a ivit din apă , primul uscat a fost pământul român , primul ieșit din apă , și din el ai luat pământ când l-ai făcut pe om . Și i-ai zidit omului o grădină spre răsărit și l-ai așezat în ea , și ai numit fericire grădina aceea , fericirea omului ai numit-o , grădina fericirii , precum omul are casă și grădină . Când Noe a dat drumul porumbelului ca să aducă semnul împăcării , ramura de măslin , tot așa a fost . Pământul acesta a fost primul
43